Ovidiu și Cătălina Voicana, arhitecți și co-fondatori ai VOCA Architects, au vorbit la emisiunea Smart City România de la Profit.ro TV despre transformările majore care se produc în arhitectura urbană în 2025, de la standardele nZEB la integrarea sistemelor smart și utilizarea tehnologiilor avansate în proiectarea clădirilor. Cei doi pun accent pe adaptabilitate, eficiență și digitalizare, într-o industrie care devine tot mai complexă și interconectată.
„Suntem absolvenți ai Facultății de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București. Împreună, acum patru ani de zile, am fondat firma VOCA Architects, care se concentrează pe integrarea noilor tehnologii din domeniul smart building și al eficienței energetice”, a declarat Ovidiu Voicana.
VOCA Architects lucrează în prezent la proiecte care integrează încă din faza de proiectare tehnologii de ultimă generație. Un exemplu concret este reabilitarea unei clădiri prin scanare laser 3D cu nori de puncte și modelare BIM. Acest model BIM – un „digital twin” al clădirii – devine un instrument esențial în coordonarea tuturor specialităților implicate: arhitectură, rezistență, instalații.
„Folosim scanarea laser 3D cu nori de puncte cu ajutorul căruia vom crea un model BIM, adică un digital twin al clădirii. Ne oferă o mare flexibilitate în procesul de proiectare, putem să observăm și să integrăm mult mai bine în modelul 3D toate specialitățile, vorbim despre rezistență, arhitectură, instalații de toate felurile, pentru că dacă vorbim de un smart building avem foarte multe instalații. Modelul BIM ne ajută inclusiv pe parcursul vieții construcției”, a explicat Ovidiu Voicana.
Cătălina Voicana a detaliat ce înseamnă în mod concret o clădire smart și care este diferența fundamentală față de ceea ce înseamnă automatizare simplă sau funcționalitățile clasice.
„O clădire smart în ziua de astăzi este o clădire care, de exemplu, dacă aprindem lumina dintr-un întrerupător, este ceea ce știm la blocurile comuniste. Dacă aprindem lumina dintr-un gadget, cum ar fi telefonul, este automatizare simplă. Dar dacă lumina se aprinde în momentul în care noi intrăm într-o încăpere fără să apăsăm noi pe nimic, iar acea lumină este sincronizată cu momentul zilei, de exemplu, aici vorbim de partea smart, în care nu trebuie noi să controlăm nimic. De fapt, arhitectura și toată casa funcționează și se adaptează la viața noastră”, a explicat Cătălina Voicana.
Întrebați cât de ușor este să ridici o clădire smart astăzi, Ovidiu Voicana a arătat că diferențele față de o construcție clasică apar în special la nivelul instalațiilor și al integrării acestora, iar procesul necesită colaborarea unei echipe multidisciplinare.
„Lucrurile până într-un anume punct sunt similare cu o construcție clasică, deci nu vorbim de un proces separat de avizare sau de autorizare, ci lucrurile sunt mai complexe atunci când vine vorba de instalații, în primul rând, și de integrarea lor în construcție. Și tocmai acesta este aportul pe care îl aducem noi, pentru că într-un astfel de proiect colaborăm cu foarte mulți oameni, avem o echipă multidisciplinară. Și rolul nostru principal este să integrăm toate aceste sisteme în arhitectura clădirii”, a punctat Ovidiu Voicana.
Integrarea acestor tehnologii din faza de concept este crucială, spun arhitecții, mai ales atunci când obiectivul este transformarea unei clădiri într-una smart. Lipsa unui plan inițial face dificilă adaptarea construcțiilor existente, în special în ceea ce privește infrastructura instalațiilor și spațiile tehnice necesare.
„Este foarte important pentru că atunci când vorbim de un smart building, vorbim de foarte multe instalații. Instalațiile respective trebuie gândite, dimensionate, poziționate din momentul proiectării. E foarte greu să ai o construcție deja realizată pe care să încerci să o transformi într-un smart building pentru că s-ar putea să te întâlnești cu anumite probleme”, a explicat Ovidiu Voicana.
Una dintre aceste probleme este înălțimea liberă a încăperilor, o limitare frecvent întâlnită în clădirile construite în perioada comunistă.
„Una dintre cele mai importante probleme ar fi înălțimea de nivel liberă, care rămâne în încăperi, pentru că de cele mai multe ori la clădirile existente, înălțimea de nivel este foarte mică și atunci...”, a completat Cătălina Voicana.
Totuși, arhitecții de la VOCA spun că nu este obligatoriu să renunțăm la clădirile vechi pentru a obține eficiență energetică. Dimpotrivă, reabilitarea este o cale sustenabilă, mai ales în contextul actual al reglementărilor privind nZEB.
„O construcție existentă este mai sustenabilă decât orice construcție pe care o vom construi pentru că ea deja există și nu se mai consumă resurse pentru construcția ei până în punctul în care se află deja”, a precizat Ovidiu Voicana.
Diferența dintre automatizare și smart building rămâne esențială, iar adaptarea sistemelor chiar și în blocurile vechi se poate face în pași funcționali.
„Sistemul de smart poate pur și simplu să anticipeze ceea ce vrem noi să facem. De exemplu, se poate conecta la o locație a telefonului nostru și în felul acesta, în momentul în care noi ne apropiem de casă, se poate să facă anumite reglaje”, a explicat Cătălina Voicana.
Un alt subiect central al discuției a fost implementarea standardului nZEB – clădiri cu consum aproape zero de energie – care, potrivit lui Ovidiu Voicana, a devenit obligatoriu începând cu acest an pentru toate clădirile noi din România.
„Casele nZEB începând chiar de anul acesta nu mai sunt un ideal, sunt o realitate și o reglementare impusă prin lege. Adică toate construcțiile care se realizează începând cu acest an trebuie să respecte acest standard de nZEB. Standardul nZEB se va înăspri, să zicem așa, odată cu trecerea timpului. În momentul de față, în România, pentru a respecta standardul nZEB, avem nevoie ca o clădire să consume foarte puțină energie, iar acea energie să fie realizată în mare parte din surse regenerabile, asta însemnând panouri fotovoltaice, pompe de căldură”, a declarat Ovidiu Voicana.
