Cele mai recente dată indică că, în ultimii patru ani, România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii, cu o rată de abandon de aproape 17%, spune, la emisiunea Smart City România de la Profit.ro TV, Marilena Ionașcu, Director de Educație la Microsoft România.
“Uniunea Europeană prin Eurostat insistă foarte mult pe părăsirea timpurie a școlii, adică procentul de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, care s-au oprit la clasa 8-a, deci care, la acest moment, nu mai sunt înregistrați în nicio altă formă de învățământ și tot ceea ce au absolvit s-a terminat cu gimnaziul. Și acest indicator este, aș putea spune, primul și cel mai important.
Rata de abandon școlar, acesta este un indicator calculat an de an și care face diferența între numărul de elevi înscriși la începutul anului școlar într-o formă de învățământ și numărul de elevi care termină acea formă de învățământ în acel an.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Se calculează procentual între cele două cifre și conform legii învățământului la noi este determinat în mare măsură de numărul absenței pe ultimii doi ani, adică un anumit număr de absență ridicat determină rata de abandon”, mai spune aceasta.
Așadar rata de abandon școlar este de aproape 17% la nivel național, iar doar la nivel rural este de 27,5%.
“Elevul este cel care trebuie să fie plasat în centrul a tot ceea ce se întâmplă în sistemul educațional. Adică toate resursele să se ducă către elev în scopul de a avea un impact cuantificabil în ceea ce privește competențele elevului respectiv, adaptarea lui la piața muncii și la continuarea parcursului său educațional într-o universitate. Deci este nevoie de o schimbare strategică, după părerea mea, din acest punct de vedere, astfel încât elevul să fie în centru”, precizează Marilena Ionașcu.
Tehnologia poate să ajute reducerea ratei de abandon școlar prin personalizarea învățământului.
“Există astăzi tehnologie care folosește inteligența artificială, prin care profesorul poate să vadă instant care este tendința într-o clasă, din punct de vedere al absențelor, din punct de vedere al evoluției la anumite materii. Vorbim de mai mult decât niște date statistice brute, vorbim de o analiză care se face pe loc și care îl ajută pe profesor dându-i timp înapoi. Acel timp pe care îl câștigă înapoi, deci din reducerea birocratiei, el îl poate investi ca să se concentreze pe fiecare copil în parte. Cam asta ar fi esența”, mai spune Marilena Ionașcu.
Companii precum Network One Distribution contribuie deja semnificativ în dezvoltarea de tehnologii pentru a creștere interesul copiilor vis-a-vis de școală și, astfel, pentru a reduce rata abandonului școlar, dar și prin dotarea școlilor cu aceste tehnologii.
“Păi, în primul rând, noi am introdus smart lab-urile, unde am avut display-uri interactive cu imprimante 3D, cu scanere de documente, imprimante normale, notebook-uri, dar și roboței, ochelari VR și, pe lângă partea de hardware, am implementat și partea de software, pentru că ochelarii VR aveau soft, aveam inclusiv licențe de Microsoft pe care puteau să le folosească toți copiii, licențe de Minecraft pe fiecare device, plus alte tipuri de licență, cum ar fi catalog școlar.
De asemenea, vorbim și de o aplicație de testare standardizară. Este un partner cu care lucrăm pe foarte multe proiecte și alte aplicații pentru matematică, limba română, fizică și diferite alte soft-uri. Adică noi am încercat să înglobăm tot ce se putea într-un buget dat de Ministerul Educației”, precizează Diana Zepisi, Project Manager Network One Distribution, liderul pieței de distribuție IT&C.
Ministerul Educației și Cercetării a lansat recent apelul PNRAS Runda a II-a (seria a 4-a), care vizează reducerea abandonului școlar prin alocarea a 113,7 milioane de euro pentru 379 de școli, fiecare școală având posibilitatea să contracteze o sumă maximă de 300.000 de euro.
„Profesorii sunt deschiși, partenerii sunt pregătiți și toți știu ce au de făcut, dar acum depinde și de autorități dacă deblochează odată și dacă iese Ghidul din consultare publică. Ar fi trebuit să iasă pe 1 aprilie. Aparent a fost o glumă. Scrierea proiectelor trebuia să se termine săptămâna trecută. Nici n-a început scrierea proiectelor. Adică trebuie deblocate puțin lucrurile astea”, mai spune Diana Zepisi.
Prin acest apel se finanțează masa la școală, excursii și tabere, terapie psihologică și logopedică, burse, premii pentru elevii din proiect, dar și cursuri pentru profesori pentru prevenirea abandonului școlar și activități prin care se ajută părinții și comunitatea.
„Elevii au nevoie de resurse și prima resursă a elevului și cea mai importantă este profesorul și prin PNRAS 4 cea mai importantă parte este cea de training, pentru că profesorii au buget pentru a fi trainuiți și pentru a învăța tehnologiile, iar tehnologile nu înseamnă doar niște cutii, nu înseamnă doar niște echipamente, nu însemnă nici laptopuri și nici imprimante conectate între ele.
Tehnologia înseamă, în primul rând, soft, pentru că elevii învață prin soft, iar elevii nu mai au acum disponibilitatea de a sta în bancă 5, 6, 7 ore cu un manual în față, ținând cont că sunt înconjurați de tehnologie. Au nevoie de un soft, au nevoie de lucruri vizuale, astfel încât să poată să perceapă informația mult mai rapid”, mai spune aceasta.
Marilena Ionașcu subliniază și impactul economic major al abandonului școlar, care afectează direct deficitul bugetar.
„Abandonul școlar scade veniturile și crește cheltuielile. Un studiu arată că oamenii care își termină educația în clasa 8 pe tot parcursul vieții câștigă undeva la 350.000, spre deosebire de unul care are 12 clase și câștigă cu 200.000 de euro mai mult.
Asta înseamnă impact fiscal în taxe, care este de peste 80.000 de euro pentru un om care abandonează școala în clasa a-8-a. Mai mult, sunt cheltuieli de sănătate foarte mari, cheltuieli de asigurări sociale, cheltuieli cu o criminalitate mai crescută și cheltuieli prin pierderea veniturilor fiscale, care impactează direct deficitul bugetar.
Și vorbim de peste 100-105 miliarde de euro pierduți la acest moment, din cauza părăsirii timpurie a școlii, ceea ce înseamnă o treime din PIB-ul anual al României”, explică aceasta.
