Rezistența la schimbare, blocajele generate de interese ascunse, dar și lipsa unei arhitecturi coerente pentru digitalizarea statului sunt principalele obstacole pe care România trebuie să le depășească pentru a deveni o țară cu adevărat „smart”. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a explicat la emisiunea Smart City România de la Profit.ro TV că unul dintre proiectele cruciale pentru modernizarea instituțiilor publice – automatizarea proceselor administrative – a fost abandonat de fostul guvern, dar a fost repornit acum cu asumarea riscului financiar ca România să fie sancționată dur dacă nu îl finalizează. În paralel, spune el, clădirile statului exploatate ilegal de privați, lipsa de standardizare software, rezistența sistemului și oportunitățile din industria de apărare arată dimensiunea provocărilor.
„Digitalizarea este dușmanul combinațiilor pentru că preocuparea oamenilor care sunt predispuși să facă astfel de lucruri este să le facă în liniște, să pună piciorul într-un sertar care să nu se poată deschide o perioadă de timp. Digitalizarea nu prea mai permite asta, pentru că la jumătate de an vine cineva și scoate un raport care arată imediat neregulile”, a declarat Radu Miruță, Ministrul Economiei la emisiunea Smart City România de la Profit.ro TV.
Miruță a explicat că primul pas a fost relansarea proiectului de robotizare a proceselor din instituțiile statului, care fusese suspendat și chiar notificat ca respins la Comisia Europeană. Dacă România nu l-ar implementa, ar trebui să returneze de patru ori valoarea finanțării.
„Guvernul trecut a renunțat la acest proiect, iar eu am spus că vreau să-l readuc la viață. Comisia Europeană ne-a transmis clar că, dacă nu se face, România trebuie să plătească niște sume enorme. M-am uitat în stânga, m-am uitat în dreapta și mi-am dat seama că eu trebuie să-mi asum. Și mi-am asumat să se întâmple”, a afirmat ministrul Economiei.
El a subliniat că digitalizarea nu poate funcționa doar „în curtea Ministerului Digitalizării”, ci are nevoie de colaborare între ANAF, Ministerul de Interne, Justiție și alte instituții, dar și de o decizie politică fermă care să oblige toate ministerele să implementeze aceleași standarde.
„Oamenii aceștia proiectează arhitectura digitalizării statului român, dar este nevoie ca deciziile să fie impuse politic. Dacă spui Ministerului de Finanțe să facă ceva și el răspunde că are propria lui digitalizare, nu merge. Trebuie să apară decizia politică”, a precizat Radu Miruță.
Ministrul a recunoscut că rezistența la schimbare este mare, atât din partea unor instituții, cât și din partea funcționarilor care și-au construit avantaje din modul actual de lucru.
„Cred că este vorba despre rezistență și adversitate. Sunt oameni care controlau efectiv afacerile din societățile statului român și care și-au creat o stare de confort. Orice schimbare le afectează acest control”, a declarat acesta.
Un exemplu concret al felului în care lipsa de digitalizare și complicitățile administrative au blocat statul este cazul unei clădiri a Ministerului Economiei folosită de privați timp de 18 ani.
„Cineva a luat chirie de zeci de mii de euro lunar, cu știința statului român și cu închiderea ochilor autorităților. Când m-am dus acolo, mi-au spus să nu mă duc pentru că o să-mi sune telefonul. A sunat, dar prea târziu. Am lăsat telefonul pe birou. S-a pornit procedura de evacuare”, a spus Miruță.
Oficialul a punctat că digitalizarea și inteligența artificială nu iau locurile de muncă, ci dimpotrivă, creează valoare.
„Convingerea mea absolută este că inteligența artificială îi ajută pe oameni să câștige mai mult dacă învață să lucreze cu ea. Niciodată avansul tehnologic nu a dus la regres social”, a spus el.
Pe partea economică, Miruță a arătat că programele deja în derulare – precum Startup Nation sau schemele de sprijin pentru IMM-uri – continuă, dar a subliniat că obiectivul său este să creeze instrumente digitale prin care mediul privat să interacționeze mai eficient cu statul.
„Dacă vrei astăzi să-ți faci o firmă, trebuie să te plimbi câteva zile, cu un avocat sau un intermediar. Eu am pornit un grup de lucru pentru ca în viitor să poți crea o firmă complet online, într-o singură zi. Vreau un ecran în care să dai next, next, next, nu să cauți pe mii de pagini”, a explicat ministrul.
Un alt proiect anunțat este construirea unei „biblioteci de building blocks”, adică module software reutilizabile, ca piesele Lego, pentru ca instituțiile publice să nu mai cumpere aceleași soluții de fiecare dată.
„Pentru asta ai nevoie de oameni foarte buni, care trebuie plătiți la nivelul pieței, altfel nu vor veni. Dacă 20 de specialiști sunt plătiți corect, ei pot eficientiza milioane de euro”, a spus Miruță.
Ministrul a avertizat însă că, de multe ori, criteriile de selecție pentru angajarea specialiștilor au fost făcute să favorizeze funcționari, nu profesioniști reali, ceea ce a dus la proiecte ineficiente și la risipă de sute de milioane de euro.
„Au pus condiția să ai șase ani de experiență pe fonduri europene pentru un programator. Rezultatul a fost că au adus funcționari care nu știau să scrie cod, iar proiectele au eșuat”, a arătat acesta.
În ceea ce privește industria de apărare, Miruță a spus că singura direcție realistă și competitivă este cea a securității cibernetice.
„Din toate culoarele pe care industria națională de apărare poate să avanseze, singurul sigur este cel al cyber security. Pentru că în România există mulți oameni foarte capabili, comparabili cu orice altă țară, și pentru că pe această zonă este nevoie mai degrabă de competență decât de infrastructuri grele”, a explicat el.
Ministrul a adăugat că stimularea cercetării și valorificarea resurselor strategice, precum grafitul – folosit în dezvoltarea tehnologiilor pentru inteligența artificială – ar trebui să fie priorități naționale.
„Grafitul este resursa care acum limitează performanța în procesarea de AI. Dacă nu-l punem pe tarabă, dacă nu punem condiții pentru el, România va pierde o șansă unică”, a conchis Radu Miruță.
