Consilierul județean, Emanuel Filip (PNL), care este chiar fiul primarului din orașul Ciacova din județul Timiș, a depus o solicitare de a organiza un referendum pentru ca acest oraș să redevină comună. Un astfel de referendum a mai avut loc în 2016, însă a eșuat din cauza prezenței scăzute la urne.
”În calitate de consilier județean, am depus la Primăria Orașului Ciacova o solicitare adresată Consiliului Local Ciacova privind organizarea unui referendum în anul 2028, odată cu alegerile locale, prin care cetățenii să poată decide dacă doresc ca orașul Ciacova să revină la statutul de comună, în cazul în care la nivelul Parlamentului României nu se va adopta o soluție legislativă prin care orașele cu mai puțin de 10.000 de locuitori să poată reveni la statutul de comună”, a anunțat Emanuel Filip.
Consilierul județean spune că a ales data alegerilor locale pentru demersul său pentru că atunci prezența la vot este ridicată. În anul 2016, a mai fost organizat un astfel de referendum, însă oamenii nu s-au prezentat la urne și nu s-a împlinit pragul minim de participare, scrie News.ro.
”Am ales acest moment deoarece alegerile locale beneficiază, de regulă, de o prezență mai ridicată la vot, iar referendumul, pentru a fi validat, trebuie să întrunească un prag minim de participare. Astfel, organizarea simultană a celor două scrutinuri ar putea facilita participarea unui număr cât mai mare de cetățeni, contribuind la reflectarea cât mai fidelă a voinței comunității. Consider că o asemenea decizie trebuie să aparțină cetățenilor, printr-un vot democratic și transparent. Pentru ca un referendum să fie validat, este necesară o prezență la vot de minimum 30%”, a explicat Filip.
Potrivit consilierului județean, dacă ar redeveni comună, Ciacova ar putea avea taxe mai mici și va putea beneficia de finanțări europene pe mai multe axe. De asemenea, aici ar putea funcționa mai multe farmacii.
În anul 2016 la Ciacova a mai avut loc un referendum pentru a reveni la statutul de comună, însă din cele 4.305 persoane înscrise pe lista electorală, s-au prezentat doar 644, adică 14,95%, astfel că referendumul nu a fost validat. Ar fi fost nevoie de o prezență de 30% din locuitori pentru ca referendumul să treacă.
Edilul de atunci, cât și localnicii au cerut revenirea la vechiul statut din cauza taxelor și impozitelor locale, care au crescut chiar și cu 300%.
Până în anul 2004, localitatea Ciacova din județul Timiș a avut statut de comună. Atunci, împreună cu alte două localități din județ, Recaș și Gătaia, Ciacova a devenit oficial oraș.
Prim oraș redevine de bunăvoie comună
Orașul Căzănești, județul Ialomița, se va reorganiza ca unitate administrativ-teritorială cu rang comună, cu denumirea aferentă ”Comuna Căzănești'', potrivit un proiect legislativ adoptat de Parlament, prin votul final al senatorilor.
Proiectul de lege a fost inițiat de parlamentarii din Ialomița de la toate partidele.
”Probabil, pentru mulți dintre voi, este prima oară când auziți de orașul Căzănești. Din păcate, nici nu este un oraș prea vestit, este mai mult o comună, o comună din Bărăgan”, argumenta unul dintre inițiatori, deputatul Sorin-George Oltenașu, cu privire la necesitatea proiectului, când acesta din urmă a fost adoptat de către Camera Deputaților în septembrie a.c.
Inițiatorii au arătat că este vorba de a treia încercare de revenire la statutul de comună.
”Este a treia încercare a oamenilor de aici. A treia încercare prin care se încearcă să se respecte adevărul economic. Localitatea Căzănești nu îndeplinește absolut niciun indicator pentru a continua să funcționeze ca un oraș.
Am reușit pentru această propunere legislativă, probabil pentru prima oară în Ialomița, să avem un consens politic, ca să spun așa - toți cei patru parlamentari de Ialomița am semnat această propunere legislativă”, a mai arătat deputatul Oltenașu.
Acesta a vorbit acum și în Senat pentru a solicita adoptarea proiectului.
”În anul 2004 această localitatea a fost declarată oraș, dar din păcate nu a fost dublată de o dezvoltare urbană reală. Astăzi, după mai bine de două decenii, realitatea din teren este evidentă. Căzănești are o populație de aproximativ 2.900 locuitori, o economie bazată preponderent pe agricultură și o infrastructură specifică mediului rural. Locuitori plătesc taxe și impozite locale mai mari, la nivel urban, fără să beneficieze de servicii edilitare pe măsură”, a afirmat inițiatorul.
Prin referendumul local organizat la 26 aprilie 2015, validat potrivit legii, majoritatea covârșitoare a cetățenilor (95,6% dintre votanți) s-a pronunțat în favoarea revenlrii la statutul de comună.
Autorii proiectului arată că, de fapt, nici în 2004, când Căzănești a devenit prin lege oraș nu îndeplinea criteriile necesare în acest sens.
”Dobândirea statutului de oraș este condiționată de îndeplinirea cumulativă a unor criterii minime de ordin: demografic; economic; infrastructural și edilitar; instituțional.
Analiza datelor existente la moment:ul adoptăroi legji, coroborată cu documentele justificative anexate, relevă faptul că aceste criterii nu erau îndeplinite în mod cumulativ, în special sub aspectul: numărului minim de locuitori; ponderii populației ocupate în activități neagricole; existenței infrastructurii tehnico-edllitare corespunzătoare; dotărilor sanitare și educaționale specifice med!ului urban”, afirmă autorii proiectului.
În aceste condiții, inițiatorii conchid că legea menționată a fost adoptat în absența unei fundamentări conforme exigențelor legale aplicabile.
Conform legislației în vigoare, pragul minim pentru ca o localitate să devină oraș este de 10.000 locuitor, cu condiția ca 75% dintre aceșia să aibă ocupații neagricole.
Pentru a fi oraș, o localitate trebuie să aibă și spital, alșimentare cu apă în proporțe de 70% și canalizare.






















