Vicepreședintele Senatului Claudiu Manda a anunțat, luni, în plenul forului, adoptarea tacită a proiectului de lege privind grațierea, după ce acesta nu a fost discutat în termenul regulamentar de către senatori, urmând ca acum legea să meargă la Camera Deputaților, în forma Guvernului, pentru dezbaterile și votul final.
Legea grațierii a fost adoptată tacit pe 23 mai, însă procedura din prima Cameră se încheie oficial abia după anunțarea plenului. După ce proiectul a fost anunțat ca fiind adoptat tacit, el va fi transmis Camerei Deputaților, care este forul decizional, scrie News.ro.
Potrivit actului normativ, ar urma să fie grațiate integral pedepsele de până la cinci ani de închisoare, parțial persoanele care au în întreținere minori cu vârsta de până la 14 ani, iar cei care au comis infracțiuni cu violență și cei care au săvârșit fapte de corupție sunt exceptați de la a fi grațiați.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Întrebat de ce nu s-a dat un vot în Senat pe proiectul de lege al grațierii, liderul PSD, Liviu Dragnea, a susținut recent că motivul este acela că senatorii juriști nu au reușit să întocmească un nou raport în timp util.
”Pentru că cei de la comisie (Comisia juridică a Senatului – n. r.) n-au venit cu raportul. Pentru că până să se finalizeze termenul de aprobare tacită, n-au căzut de comun acord asupra unei forme finale”, a spus Liviu Dragnea.
Fiindu-i atrasă atenția că PSD și ALDE dețin majoritatea în Comisia juridică, deci ar fi putut adopta legea în forma dorită, Dragnea a replicat: ”Mai dezgropăm morții? A ajuns în Cameră (Camera Deputaților – n. r.)”.
Plenul Senatului a decis pe 8 mai, cu majoritate de voturi, retrimiterea la Comisia juridică a proiectului legii grațierii pentru ca acesta să fie adoptat în forma trimisă Parlamentului de Guvern pe 31 ianuarie. În favoarea retrimiterii legii la comisie au votat senatorii PSD și ALDE (61 de voturi), iar împotrivă cei de la PNL și USR (41 de voturi), aceștia din urmă cerând dezbaterea și respingerea legii grațierii.
Două zile mai târziu, președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că pe el nu îl interesează cum iese Legea grațierii din Senat, pentru că el nu îi va da drumul proiectului pentru dezbatere în Camera Deputaților până când nu va avea garanții din partea Guvernului și a Ministerului Justiției că aceasta face parte dintr-un pachet legislativ care rezolvă problemele din penitenciare.
Dragnea a mai spus că social-democrații trebuie să se gândească serios dacă Legea grațierii mai este „oportună”, el lansând astfel „un ultim apel” la Guvern și la ministrul Justiției, Tudorel Toader să prezinte, într-un termen rezonabil, dacă proiectul și alte măsuri anunțate ca proiecte legislative pot rezolva problema din penitenciare.
După ce a propus, alături de Traian Băsescu, o serie de amendamente la Legea grațierii, președintele comisiei juridice a Senatului, Șerban Nicolae, a fost demis din funcție la propunerea lui Liviu Dragnea. Liderul PSD a susținut că senatorul Nicolae a susținut amendamentele privind grațierea faptelor de corupție și i-a convins pe colegii săi din Comisia juridică să le voteze, chiar dacă nu erau agreate de partid, motiv pentru care era firesc ca acesta să fie schimbat de la șefia comisiei și din postul de lider de grup.
Proiectul urmează să fie transmis Camerei Deputaților în forma adoptată de Guvern. Potrivit acestuia, se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv și parțial persoanele care au în întreținere minori cu vârsta de până la 14 ani.
Sunt exceptate de la prevederile legii persoanele care au comis infracțiuni cu violență și cele care au săvârșit unele fapte de corupție.
De asemenea, se înjumătățesc pedepsele cu închisoarea aplicate femeilor însărcinate și celor care sunt unic întreținător de familie, având în întreținere minori cu vârsta de până la 14 ani dacă nu li s-au interzis drepturile părintești prin hotărâre judecătorească. Ambele situații trebuie să existe la data intrării în vigoare a legii.
În toate aceste cazuri, grațierea este condiționată de achitarea în termen de un an de la condamnarea definitivă sau de la punere în libertate a eventualelor despăgurbiri. În cazul neachitării, grațierea este revocată.
Totodată, prevederile legii referitoare la grațiere nu se aplică recidiviștilor.
Nu beneficiază de prevederile acestei legi persoanele care au săvârșit infracțiuni contra vieții, vătămări corporale, rele tratamente aplicate minorului, agresiuni asupra fătului, lipsirea de libertate, șantaj, trafic de persoane vulnerabile, omor calificat, violarea domiciliului, bancruta frauduloasă, furtul calificat, înșelăciune, fals în orice formă, părăsirea locului accidentului, represiunea nedreaptă, abuzul în serviciu, conflictul de interese, falsificarea de monedă, falsul intelectual, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, traficul de produse toxice, infracțiunile contra securității naționale, cele privind combaterea terorismului, infracțiunile de genocid, contra umanității și război.
Nu sunt grațiate nici persoanele pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare. Cei care în decurs de 3 ani săvârșesc o nouă infracțiune execută și restul de pedepsă.
Legea se va aplica faptelor comise înainte de 18 ianuarie 2017 și intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
