Compania Blue Air, cel mai mare transportator aerian român și al doilea mare jucător pe piața locală, după rivalul ungar Wizz Air, cere Guvernului un împrumut cu dobândă preferențială, care să fie acordat în baza criteriilor calculate pentru o companie aflată într-o situație de criză majoră, arătând că, în luna martie, mai puțin de 30% din personal a continuat să zboare, iar acum peste 90% dintre angajați sunt în șomaj tehnic.
Solicitarea pentru acest credit de salvare a fost deja depusă la Guvern, cu argumentul că va asigura operatorului aerian lichiditatea necesară menținerii capacității de zbor și a locurilor de muncă în această perioadă dificilă.
"În caz contrar, piața pe care nu o vom mai putea deservi noi, o companie românească, va fi preluată de operatori străini care nu vor contribui la bugetul de stat al României și nu vor lua decizii având în minte interesul românesc", este mesajul Blue Air.
Blue Air a fost înființată în 2004 și s-a dezvoltat de-a lungul anilor devenind un operator aerian paneuropean, cu baze operaționale în România, Cipru, Italia și Marea Britanie.
Afacerea a fost lansată de Nelu Iordache, condamnat însă în decembrie 2017 la șase ani și trei luni de închisoare în dosarul privind deturnarea fondurilor pentru primul tronson al autostrăzii Nădlac - Arad, în care a fost înregistrat un prejudiciu de 1,2 miliarde de lei în dauna CNADNR, a unei bănci și a unei firme de construcții din Spania.
La acest moment, controlul este asigurat de Rada Cristian și Marius Puiu Mihail (director general), ambii cu câte 45%.
În 2016, Blue Air a devenit cea mai mare companie aeriană românească, depășind în premieră compania de stat Tarom după numărul de pasageri transportați. Compania low-cost operează zboruri către circa 100 de rute, din 16 țări, având opt baze operaționale, în București, Bacău, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Larnaca, Liverpool și Torino. Compania țintește afaceri anuale de 400 milioane euro și aproximativ 5 milioane de pasageri transportați.
În 2018, cu circa 1.240 de angajați, compania a avut afaceri de 1,9 miliarde lei (403 milioane euro), dar cu o pierdere de 149 milioane lei, la un provizion de 49,7 milioane lei.
