BNR a revizuit în sus prognoza de inflație pentru 2022 și 2023. Isărescu: Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi

Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finele lui 2022 de la 13,9% la 16,3%. Și în 2023 inflația va fi mai ridicată decât estima anterior banca centrală – în loc de 7,5% prețurile de consum ar urma să crească cu 11,2%. Abia în 2024 inflația ar urma să revină la un nivel de o singură cifră. În trimestrul al treilea din 2024 inflația ar urma să stea în afara țintei, la 4,2%.

Anul 2023 va fi al treilea consecutiv în care BNR va rata ținta de inflație, stabilită la 2,5%, plus sau minus 1 punct procentual, după ce în 2021 inflația a ajuns la 8,2%.

În octombrie rata anuală a inflației a scăzut față de septembrie de la 15,9% la 15,3%, dar doar ca urmare a unui efect de bază – prețurile și-au continuat dinamica lunară accelerată din această toamnă de câte 1,3%, după o încetinire în vară.

Isărescu spune că inflația în creștere reprezintă un efect indirect ale majorării costului la energie, după ce în primă fază s-au transmis costurile directe.

“Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi la BNR”, spune Isărescu. ”Niciodată nu s-au dus la prețurile la energie atât de mult în costul final”, adaugă guvernatorul.

CITEȘTE ȘI Producția industrială a scăzut

O posibilă explicație este aceea că înainte aveam doar creșteri ale costului la petrol, acum au crescut toate componentele energetice, spune Isărescu, care adaugă că rămâne de văzut impactul în temperarea inflației venit din plafonarea prețurilor la gaze și energie electrică.

La inflația peste așteptări a contribuit și seceta, care nu a afectat doar România, ci și alte țări europene, dar și continuarea conflictului ucrainean, spune Isărescu.

Anul viitor inflația ar urma să scadă treptat până în trimestrul al doilea, după care va urma o nouă creștere ca efect statistic, după care o coborâre treptată la 11,2% la finele anului.

BNR a majorat, în ședința din 8 noiembrie, cu 0,5 puncte procentuale rata cheie la 6,75%, după ce în octombrie o crescuse cu un pas de 0,75 puncte procentuale. BNR vine de la un minim istoric al dobânzii de 1,25% stabilit în ianuarie 2021. După relaxarea politicii monetare inflația a început să crească viguros și în toamna lui 2021 BNR a început să crească dobânzile.

CITEȘTE ȘI Industria HoReCa reacționează la legalizarea bacșișului, anunțată în premieră de Profit.ro: Impact 100% pozitiv, va introduce și o nouă posibilitate de a lăsa bacșiș

Isărescu spune că se văd în continuare efectele unei creșteri economice ridicate în consumul populației.

”Deviația PIB a fost mai mare decât ne-am fi așteptat. Vedem un trafic intens, nu doar în Capitală, ci pe toate șoselele țării. Ne-am uitat și la călătoriile în străinătate. Consum major!”, spune guvernatorul.

Prognoza privind inflația de bază (CORE2 ajustat), din calculul căreia sunt excluse unele prețuri precum cele volatile sau administrate, și care prezintă, în opinia economiștilor, o imagine mai bună a creșterilor de prețuri generate de cererea din economie, a fost, de asemenea, majorată de la 11,4% în anul curent și 5,5% la finele anului viitor, la 13,6%, respectiv 7,9%. În octombrie inflația de bază a făcut un salt de un punct procentual față de la una precedentă la 12,9% pe an.

Inflația de bază ar urma să contribuie cu 8,4 pp la inflația din acest an și cu 4,9 pp anul viitor.

Revizuiri cu ghinion

Este cea de-a șaptea revizuire consecutivă în sus a prognozei pentru 2022. În februarie 2021 BNR aprecia că inflația va fi de 3,4% la finele lui 2021 și de 2,8% la finele lui 2022. În noiembrie 2021 prognoza a fost revizuită la 8,6% pentru acest an.

De fiecare dată în precedentele șapte rapoarte BNR s-a dovedit a fi prea optimistă în ceea ce privește inflația, în condițiile în care datele anunțate în cele din urmă de Statistică au depășit chiar și estimările recente ale băncii centrale.

Inflație ridicată în toată Europa

România nu este singura tară care se confruntă cu creșterea fulminantă a inflatiei. Preturile de consum au crescut cu rata record de 10,7% pe an în octombrie în zona euro, unde s-a ieșit doar de curând din zona dobânzilor nominal negative.

În Cehia, rata anuală a scăzut neasteptat la 15,1% în octombrie, în timp ce piața se aștepta la o relativă stagnare la 17,9%. În Ungaria inflația accelerat la 21,1%, de la 20,1% în septembrie, mai ales pe fondul scumpirii alimentelor cu 40% fată de 2021. În Polonia inflația a crescut de la 17,2% în septembrie la 17,9% în octombrie, un nou maxim după august 1996.