Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a primit în acest an de la Comisia Europerană (CE) 3,2 miliarde de euro, reprezentând 1,9 miliarde de euro fonduri de coeziune și 1,3 miliarde de euro din PNRR, a eliminat riscul de pierdere a banilor europeni pentru anul 2025 și a pus bazele pentru ca același risc să nu se materializeze în 2026, a transmis ministrul Marcel Boloș, aflat la finalul mandatului de ministru. De asemenea, Boloș a afirmat că în această perioadă, MIPE a dus spre finalizare procesul de renegociere a PNRR.
Boloș își încheie în această săptămână cel de al treilea mandat de coordonare a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, început în data de 23 decembrie 2024.
"În gestionarea fondurilor europene, fiecare ezitare costă, iar fiecare lună pierdută se poate transforma într-un an fără investiții. Cu această gândire am preluat acest mandat, pe care îl încheiem astfel: cu 3,2 miliarde de euro primiți de la Comisia Europeană în șase luni – fonduri care au susținut stabilitatea bugetară și investițiile publice. Cel mai important, am eliminat riscul de pierdere a banilor europeni pentru anul 2025 și am pus bazele necesare pentru ca același risc să nu se materializeze în 2026. Am dus spre finalizare procesul de renegociere PNRR pentru a proteja granturile alocate țării noastre și am pregătit Planul Național Social pentru Climă, prin care România poate accesa până la 6 miliarde de euro pentru a sprijini familiile vulnerabile în fața costurilor tot mai mari cu energia și transportul. Tot în acest mandat, am lansat apeluri de peste 3 miliarde de euro, cu miză uriașă: pentru spitale noi și tehnologie medicală de ultimă generație pentru sănătatea românilor, pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare, pentru creșterea eficienței energetice și pentru sprijinirea copiilor și persoanelor cu dizabilități. Mulțumesc echipei MIPE pentru munca intensă și pentru că fac eforturi care nu se văd în fiecare zi, dar care mențin România pe drumul dezvoltării", a transmis Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cele mai importante rezultate în acest mandat
Rezultate înregistrate în implementarea Politicii de Coeziune 2021-2027
- 2,7 miliarde euro, valoarea plăților efectuate în 2025 către beneficiarii care implementează proiecte în cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027. La nivelul întregii perioade de programare, valoarea plăților către beneficiari a ajuns la 4,9 miliarde euro, din care aprox. 4,5 miliarde euro fonduri UE – 14,6% din alocare.
- 1,9 miliarde euro, valoarea sumelor primite de la Comisia Europeană în 2025 prin programele Politicii de Coeziune 2021-2027, reprezentând prefinanțări și rambursări ale cheltuielilor eligibile. Pentru acest exercițiu financiar multianual, totalul sumelor primite ajunge la 4,15 miliarde de euro, adică aprox. 13,4% din alocare UE. Astfel, România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană din punct de vedere al sumelor absolute primite de la Comisie.
- 2,1 miliarde euro, totalul sumelor solicitate la rambursare Comisiei. Pentru întregul exercițiu financiar multianual, valoarea a ajuns astfel la aprox. 3,1 miliarde euro, reprezentând aprox. 10% din alocarea UE a programelor. Suplimentar, se estimează că în iulie 2025 vor fi solicitate la rambursare peste 500 milioane de euro.
- 4,4 miliarde de euro, valoarea estimată a cererilor de plată care urmează să fie transmise Comisiei Europene în 2025, sumă ce acoperă integral riscul de dezangajare aferent acestui an.
- S-au semnat contracte în valoare de aproximativ 11,7 miliarde de euro, din care 6,1 miliarde euro fonduri europene – un progres esențial care transformă alocările în investiții concrete, reduce riscul de pierdere a fondurilor și asigură continuitatea dezvoltării în economie și în comunități.
România dispune de un buget total de 43,57 miliarde de euro pentru implementarea Politicii de Coeziune 2021-2027, din care alocarea UE reprezintă aproape 31 miliarde de euro. Banii europeni sunt atrași prin 8 programe naționale și 8 programe regionale.
PNRR: 10,74 miliarde euro, suma totală primită de România
Suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a ajuns la 10,74 miliarde euro, datorită încasării a aprox. 1,3 miliarde euro din cererea de plată nr.3. Această ultimă sumă reprezintă o plată parțială, pentru țintele și jaloanele cuprinse în această cerere și îndeplinite integral.
Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 milioane euro, pentru care România are la dispoziție un termen de șase luni (până pe 28 noiembrie 2025). Această etapă procedurală de suspendare parțială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3: sumele suspendate rămân în continuare alocate României și vor fi încasate după ce toate cerințele vor fi îndeplinite.
În anii anteriori, România a încasat o sumă de 9,44 miliarde euro, reprezentând: 3,79 miliarde euro – prefinanțare, aprox. 0,29 miliarde euro – prefinanțare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 miliarde euro – cererea de plată nr. 1 și aprox. 2,80 miliarde euro – cererea de plată nr. 2.
În cadrul PNRR, până la sfârșitul lunii mai 2025, au fost semnate 21.887 de contracte, cu o valoare totală de 47,26 miliarde euro, din care 25,91 miliarde euro fonduri PNRR, conform raportărilor realizate de către coordonatorii de reforme și de investiții. Reamintim că MIPE coordonează tehnic la nivel național implementarea PNRR. Țintele și jaloanele asumate de România în cadrul PNRR trebuie implementate de 20 de coordonatori de reforme și de investiții: ministerele și alte autorități publice centrale.
Suma alocată României România pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
6 miliarde euro pentru Planul Național Social pentru Climă
MIPE a transmis Comisiei Europene prima propunere de intervenții prin Planul Național pentru Climă, un nou instrument prin care România poate beneficia de până la 6 miliarde euro. O primă categorie de intervenții va viza creșterea eficienței energetice a locuințelor și clădirilor micilor antreprenori vulnerabili prin reabilitare termică, instalarea de pompe de căldură, de panouri solare sau finanțarea de sisteme de încălzire centralizată în zonele rurale.
O altă categorie de intervenții va urmări finanțarea de soluții de transport pentru persoanele defavorizate, respectiv pentru microîntreprinderile vulnerabile. Va putea fi finanțată achiziționarea de microbuze, autobuze, tramvaie, vagoane de tren și nave fluviale electrice, dar și dezvoltarea infrastructurii aferente, pentru a îmbunătăți conectivitatea între zonele izolate și urbane, facilitând astfel accesul la servicii medicale esențiale, accesul la educație pentru copiii din aceste zone și oferindu-le locuitorilor posibilitatea de a lucra în alte zone fără a fi nevoiți să se deplaseze doar cu mașina personală.
