Consiliul Concurenței crede că și rapoartele de analiză economică ale băncilor, care conțin estimări privind evoluția inflației, a dobânzilor și cotațiilor interbancare ar putea fi factori de influență anticoncurențială asupra cotațiilor ROBOR.
Băncile au fost informate despre potențialul anticoncurențial al analizelor macroeconomice în raportul premergător deciziei de sancționare luată de Concurență, prin care a aplicat amenzi totale de 3,7 miliarde de lei celor 10 bănci participante la panelul ROBOR, au declarat pentru Profit.ro mai multe surse din piață.
Totodată, informația este confirmată și din discuțiile cu reprezentanți ai Consiliul Concurenței, care arată că prognozele băncilor ar putea constitui semnale de preț care ar putea duce la alinierea practicilor băncilor în ceea ce privește cotațiile viitoare – cu precizarea însă că instituția nu urmărește „omorârea” analizei economice în România.
În rapoartele lor, băncile estimează evoluția unor indicatori, în unele cazuri la nivel trimestrial, precum cursul de schimb, evoluția produsului intern brut, rata inflației, rata cheie a Băncii Naționale a României și nivelul ratelor interbancare, de obicei pentru scadența relevantă la 3 luni (adică ROBOR la 3 luni).
Economiștii băncilor sunt, cel puțin în terorie, independenți și în tot cazul sunt separați de partea de Trezorerie, care se ocupă efectiv de tranzacțiile cu alte bănci în piața monetară, respectiv de cotațiile ROBOR/ROBID.
ING Bank, una dintre băncile care au fost sancționate de Concurență, fiind printre cele 10 bănci din panelul ROBOR, a oprit toate referirile la România în analizele publicate pe site-ul de analiză ala băncii ING Think. Au dispărut prognozele privind România din pagina care include datele pentru toate țările pentru care banca face estimări. România este singura țară pentru care nu se prezintă niciun fel de date/estimări în cel mai recent raport trimestrial al băncii pentru regiunea Europei Centrale și de Est și Orientul Mijlociu.
Anterior, cei doi economiști de la București ai băncii olandeze, Valentin Tătaru (economist șef) și Ștefan Posea semnau analizele în care acopereau evenimentele și datele curente, actualizările de prognoze, evenimente speciale. Evoluțiile din piețele de obligațiuni și cele valutare erau acoperite și de alți analiști ai băncii.
Ultimul raport macroeconomic cu referire la România datează din 13 martie și este o reacție la datele de inflație aferente lunii februarie. De atunci s-au întâmplat evenimente semnificative, precum căderea guvernului, deprecierea semnificativă a leului și au fost publicate date care semnalizează o deteriorare a economiei.
Solicitați de Profit.ro să comenteze situția, reprezentanții ING nu au oferit o poziție până la momentul publicării acestui articol.
ING Bank este una dintre băncile cu cel mai lung istoric de analiză și cercetare macro din România.
Acoperirea publică cu analize de către economiștii băncilor era oricum subțire și până la intervenția Consiliului Concurenței.
Erste Bank, inclusiv prin echipa BCR Cercetare, a continuat să publice note și analize despre România, inclusiv prognoze macro și de dobânzi cu aceeași regularitate ca înainte de sancțiunea CC.
O altă bancă care publică analize, UniCredit Bank, și-a păstrat buletinul săptămânal și raportul trimestrial pentru regiune, precum și notele pentru evenimentele speciale, cum a fost recentul episod de depreciere a leului.
BRD și Raiffeisen Bank, bănci care au de asemenea departamente de analiză și cercetare, oferă rapoarte doar clientelei în ceea ce privește România. Banca Transilvania are o analiză trimestrială pentru public.
În absența estimărilor economiștilor băncilor, rămân doar prognozele oficiale ale Comisiei de Prognoză, precum și cele ale organismelor internaționale (Fondului Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială).
