Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat la evenimentul News.ro - Perspectivele macroeconomice și fiscale ale României pe 2024. Ediția a II-a, că dacă vrem o Românie dezvoltată, trebuie să ieșim din paradigma sărăciei și a explicat că paradigma sărăciei include și acel deficit de 3% cu orice preț. Câciu a explicat că acest deficit de 3% a însemnat să taie întotdeauna de la investiții.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
“Dacă vrem o Românie dezvoltată, trebuie să ieșim din paradigma sărăciei. Paradigma sărăciei este și include în ea inclusiv acel deficit de 3% cu orice preț. O să încep abrupt cu această abordare ca să înțelegem unde suntem. De fiecare dată România, cel puțin de când a intrat în Uniunea Europeană, a înțeles tratatul de la Maastricht, deși acesta a venit mult după dezvoltarea europeană. Nimeni n-a făcut analiza țărilor dezvoltate, cum s-au dezvoltat și pe ce deficite s-au dezvoltat Germania, Olanda, Franța, Italia, Spania, dacă au avut 3%, dacă au avut 7%, dacă au avut 10%, dacă planul Marshall a afectat sau nu vreo traiectorie de deficit din acesta înțeles în tratatul de la Maastricht”, a afirmat Adrian Câciu.
CITEȘTE ȘI NEPI Rockcastle și-a vândut depozitul din Otopeni turcilor de la Süvari El a explicat că pentru a se încadra în deficitul de 3% România a tăiat întotdeauna de la investiții.
“Am acceptat acest drum și este un drum la care vom ajunge din nou, dar trebuie să și acceptăm care este costul deficitului de 3%. Pentru că la o țară care nu era dezvoltată, cum era România, acest deficit de 3% a însemnat să taie întotdeauna de la investiții. Toți din această sală sunt convins că cel puțin o dată, într- o luare de poziții, ați criticat de ce guvernul taie de la investiții. Pur și simplu pentru a se încadra contabil într-un deficit de 3%”, a transmis ministrul MIPE.
El a adăugat că acest lucru a însemnat sisteme publice nefinanțate.
“Vreau să începem să trăim în adevăr, structural, dacă vrem să fim sinceri cu ce vrem de la România. Asta ce a însemnat? Pe de-o parte a însemnat ca să avem sisteme publice subfinanțate, să nu investim structural în viitorul copiilor noștri, în sănătatea poporului nostru, în infrastructura și în dezvoltarea economică. Asta a însemnat. Critica corectă a fost, da, dar n-ați tăiat și de la consum. Și aici sunt total de acord, nu s-a făcut un echilibru, consumul a mers în continuare, ne încadrăm în 3%, consumul nu îl atingem, atingem investiția”, a mai afirmat Adrian Câciu.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a spus și că economia românească nu este în regres.
“Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul patru prezentat de INS sunt rezultate care sunt foarte corecte din perspectiva realității. Din calculele mele nu am avut o creștere însemnată în trimestrul patru, dar nu am avut nici scădere. O să vedem acest lucru în lunile următoare. Economia românescă nu este în regres. Sunt foarte multe voci, este frumos să prezentăm apocalipsa, pentru că teama duce la un instinct de conservare exacerbat care poate să ducă și la prudență, dar de regulă are un efect negativ din perspectiva investițională. Dacă ne uităm la cifrele de investiții nete, ați spus că singurul element de creștere economică au fost salariile bugetarilor. Nu aș spune. Avem o creștere reală de 7,9%, deci peste inflație”, a explicat Adrian Câciu.