Rezultatul vine după o scădere de 29.000 de posturi în septembrie și depășește prognoza Dow Jones, care estima un plus de doar 22.000 de locuri. Revizuirea datelor pentru septembrie a arătat, totuși, o pierdere ușor mai mare, cu 3.000 de locuri de muncă suplimentare.
Creșterea s-a concentrat în câteva domenii-cheie: comerț, transport și utilități (+47.000), educație și servicii medicale (+26.000), precum și activități financiare (+11.000). În schimb, sectorul IT a pierdut 17.000 de posturi, în pofida boomului generat de inteligența artificială, iar serviciile profesionale, alte servicii și industria prelucrătoare au înregistrat scăderi mai mici, scrie News.ro
Toate noile locuri de muncă au provenit din companiile mari, cu peste 250 de angajați (+76.000), în timp ce firmele mici au redus personalul cu 34.000. „Deși marile companii atrag atenția, cele mici sunt motorul angajărilor. Slăbiciunea din acest segment este îngrijorătoare și explică parțial de ce redresarea este atât de lentă”, a declarat Nela Richardson, economist-șef la ADP.
Remunerațiile au continuat să crească: salariile celor care și-au păstrat locul de muncă au urcat cu 4,5% față de anul trecut, iar cei care au schimbat angajatorul au beneficiat, în medie, de o majorare de 6,7%.
”Angajatorii privați au creat locuri de muncă în octombrie pentru prima dată din iulie, dar ritmul rămâne modest comparativ cu începutul anului”, a adăugat Richardson.
În medie, creșterea angajărilor private s-a situat la 60.000 de locuri pe lună în 2025, dar dinamica s-a temperat semnificativ în a doua jumătate a anului.
De obicei, raportul ADP precede datele oficiale ale Biroului pentru Statistică a Muncii (BLS), care sunt publicate două zile mai târziu. De această dată însă, din cauza blocajului guvernamental, raportul BLS nu va fi emis. Economiștii anticipau o scădere de 60.000 de locuri de muncă și o creștere a ratei șomajului la 4,5%.
Rezultatele vin pe fondul îngrijorărilor exprimate de Rezerva Federală privind încetinirea pieței muncii. La ultima sa reuniune, Fed a redus dobânda-cheie cu un sfert de punct procentual, la intervalul 3,75%–4%, semnalând că evoluția ocupării forței de muncă a devenit o prioritate în fața inflației persistente.














