Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în noiembrie, cu un deficit de cont curent în creștere la 20,2 miliarde de euro. Deși în retragere de la nivelul foarte ridicat din 2022, deficitul extern rămâne la un nivel foarte ridicat și se va apropia cel mai probabil de 7% din PIB pe întreg anul trecut.
Totodată, fluxul de investiții străine este în scădere și acesta acoperă mai puțin de o terime din deficitul de cont curent, cel mai redus nivel de după 2011.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Contul curent al balanței de plăți a avut un deficit de 20,2 miliarde de euro în ianuarie-noiembrie 2023, față de 24,3 miliarde de euro în același interval din 2022. Față de octombrie, deficitul a urcat cu aproape 1,9 miliarde de euro în penultima lună din 2023 și a ajuns la circa 6,3% din produsul intern brut. Este de așteptat ca deficitul pe anul trecut să ajungă în jurul a 7% din PIB, nivel similar celui din 2021, dar sub cel de 9,3% din 2022.
Cea mai importantă corecție a deficitului de cont curent din primele 11 luni vine din corecția comerțului cu bunuri, unde deficitul s-a redus de la 29,1 miliarde de euro la 25,6 miliarde de euro, pe măsură ce materiile prime și bunurile energetice importate s-au ieftinit față de maximele atinse în 2022.
În comerțul cu servicii, excedentul s-a majorat doar ușor, de la 11,7 miliarde de euro la 12,3 miliarde de euro.
Excedentul în lohn a crescut cu circa 220 de milioane de euro și a ajuns la 2,9 miliarde de euro, cel în transporturi a avansat cu 387 de milioane de euro, până la 5,5 miliarde d euro, în timp ce excedentul din IT&C a atins 5,4 miliarde de euro, cu aproape 390 de milioane de euro peste nivelul din 2022. Deficitul din turism a crescut cu peste 700 de milioane de euro, la 3,5 miliarde de euro.
Balanța veniturilor primare, unde sunt incluse veniturile din remunerarea angajaților, cele din investiții, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, și-a redus deficitul de la 8,2 miliarde de euro la 7,9 miliarde de euro.
Veniturile nete ale străinilor din dividende sunt în scădere de la 11,4 miliarde de euro la 10,7 miliarde de euro. Au crescut însă plățile nete pentru investițiile de portofoliu de la 1,5 miliarde de euro la 2,3 miliarde de euro, în principal plăți de dobânzi în contul datoriei publice în valută.
Contul de venituri secundare, unde sunt incluse și încasările și plățile administrației publice, precum și transferurile curente private, și-a redus excedentul de la 1,2 miliarde de euro la 965 de milioane de euro. În contul de capital, excedentul net a crescut de la 6,1 miliarde de euro la 6,3 miliarde de euro, pe fondul creșterii transferurilor nete de capital ale administrației publice.
Investițiile străine directe au scăzut substanțial față de 2022, de la 9,6 miliarde de euro la 6,3 miliarde de euro (din care capitalul, inclusiv profitul reinvestit, a reprezentat 6 miliarde de euro, restul fiind linii de credit intragrup).
Acoperirea deficitului de cont curent cu fluxuri de investiții directe s-a redus de la 39% la 31% și a ajuns la cel mai redus nivel de după 2011. De asemenea, ponderea în PIB a investițiilor străine a scăzut de la 3,4% la 2%. Fluxurile de investiții străine sunt considerate cea mai bună sursă pentru finanțarea deficitului extern.
Datoria externă a crescut cu 20 de miliarde de euro, până la aproape 164 de miliarde de euro, dintre care creditele intragrup reprezintă 45,7 miliarde de euro. Datoria statului a crescut anul trecut cu 15,4 miliare de euri, până la 73,2 miliarde de euro, fiind cea mai importantă sursă de creștere a datoriei externe.
