Deși Europa a redus relațiile comerciale cu Rusia în ultimii 8 ani, de la precedenta agresiune de amploare a rușilor împotriva Ucrainei, călcâiul lui Ahile rămâne aprovizionarea cu energie rusească, în special cu gaz. Economiștii estimează că Rusia nu va tăia gazul europenilor, întrucât are nevoie de bani, dar că prețurile vor crește substanțial în continuare.
Rusia a invadat militar Ucraina, iar țările vestice au răspuns cu sancțiuni, care vizează mai ales sectorul financiar al rușilor și care sunt așteptate să lovească economia Rusiei pe termen mediu și lung. Raiffeisen International estimează că produsul intern brut ar putea scădea cu 2-5% în acest an ca urmare a sancțiunilor, în funcție de evoluția piețelor internaționale de mărfuri.
”Este clar că sancțiunile nu vor afecta doar Rusia, ci vor avea și efecte de repercusiuni și asupra dezvoltării economice europene. Relațiile comerciale bilaterale dintre statele UE și Rusia sunt în scădere de ceva timp și parcurs care chiar a accelerat de la invazia Crimeii. Călcâiul lui Ahile pentru Europa rămâne dependența acesteia de importurile de energie, în special de gaze naturale”, arată Gunter Deuber, șeful diviziei de cercetare a Raiffeisen International, unul dintre cele mai importante grupuri bancare din Europa Centrală și de Est.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Europa a importat, în primele trei trimestre din 2021, 43% din gazul extern de la ruși, Rusia fiind de departe cel mai important furnizor de gaze.
”Înlocuirea acestora este aproape imposibilă pe termen scurt, astfel că efectele sunt imediate. Rusia nu va opri robinetul de gaze, căci are nevoie urgentă de venituri, care le acoperă o treime din bugetul de stat. Dar ar putea fi noi creșteri de prețuri, așa cum a sugerat cu aroganță Medvedev”, adaugă Deuber.
Edoardo Campanella, economist al UniCredit Bank, arată, de asemenea, că Europa și Rusia au interesul comun să mențină gazul în mișcare. ”Chiar dacă există riscul ca, în tensiunile militare, conductele de gaz care trec prin Ucraina să fie avariate, credem în continuare că fluxurile de energie vor rămâne neafectate”, spune analistul băncii italiene, care adaugă că se așteaptă ca prețul să fie mai degrabă mișcat de sentimentul de incertitudine din piață și nu de livrările fizice.
”Cu siguranță că există mai multe îngrijorări cu privire la măsurile de retorsiune al Rusiei ca urmare a sancțiunilor. Principalul risc este că am putea vedea o reducere suplimentară a livrărilor către Europa”, arată economiștii ING Warren Patterson și Wenyu Yao.
Criza actuală reprezintă un risc foarte ridicat pentru alimentarea cu gaze a Europei, cred analiștii Erste. ”În pofida unor creșteri deja substanțiale în 2021, prețurile gazelor ar putea crește din nou cel târziu în iarna 2022/2023 în condițiile relațiilor permanent avariate cu Moscova”, arată economiștii Gudrun Egger și Gerald Walek, care amintesc și că Germania a suspendat pentru moment procesul de aprobare a conductei Nordstream 2.
Gazul mai scump ar urma să afecteze economia europeană, în condițiile în care inflația este deja la un nivel foarte ridicat – a atins un nivel record de 5,1% în zona euro în ianuarie. Prețurile la energie au crescut cu 29% în termeni anuali.
”UE trebuie să lucreze la viteză maximă pentru a diversifica și securiza aprovizionarea cu gaze din alte surse geografice. Gazele naturale lichefiate sunt întrucâtva mai scumpe decât cele rusești livrate prin conducte, dar diversificarea geografică va permite o reducere permanentă a volatilității prețurilor în piața europeană, în caz de crize geopolitice”, arată analiștii Erste.
Lunile de primăvară și vară ar trebui folosite pentru încărcarea depozitelor, aflate acum la minime istorice, și să nu mai fie repetat episodul de anul trecut, când europenii s-au bazat pe Rusia pentru a umple stocurile din UE, mai adaugă economiștii austrieci.
În afară de evoluția conflictului de pe teritoriul Ucrainei, piața petrolului ar mai putea fi mișcată și de deciziile OPEC, de la care americanii și europenii speră la o creștere a producției, dar și din semnarea unui nou acord nuclear cu Iranul, ceea ce ar crește livrările cartelului.
Prețurile mai mari la energie ar putea duce unele companii mici și medii în insolvență, în condițiile în care nu vor putea absoarbe explozia costurilor în prețurile de vânzare, acesta fiind un alt factor de limitare a creșterii economice a Europei, adaugă Gunter Deuber.
Pe lângă energia mai scumpă, inflația în Europa mai este împinsă în sus și de cerere – în Germania forța de muncă este insuficientă și salariul minim a fost majorat, ceea ce pune presiune pe prețuri.
Pe termen mediu, adaugă economistul Raiffeisen, având în vedere că Statele Unite și China au o dependență redusă de Rusia, este probabil că va fi evitat un scenariu de stagflație – adică scădere economică și inflație ridicată.
Creșterea prețurilor la curent, gaze și carburanți a aruncat în sus și inflația din România, care a ajuns la 8,4% în ianuarie și este așteptată de banca centrală să ajungă la peste 11% în primăvară - fiind pentru prima oară când va atinge un nivel de două cifre de la momentul în care BNR a trecut la țintirea directă a inflației în 2005.
