Finanțele Publice se așteaptă ca absorbția fondurilor europene să atingă „viteza de croazieră” în anul 2018

Finanțele Publice se așteaptă ca absorbția fondurilor europene să atingă „viteza de croazieră” în anul 2018
scris 16 iun 2017

Majorarea alocărilor pentru fondurile de coeziune în bugetul Uniunii Europene pe 2018 este importantă, spune Raluca Zamfirescu, director în Ministerul Finanțelor, care anticipează o rată de absorbție sporită pentru anul viitor.

2018, „anul în care se rupe căruța”, cum l-a caracterizat Cristian Pârvan, președinte al Patronatul Investitorilor Autohtoni, făcând trimitere la Brexit, va avea un buget în creștere la nivelul Uniunii Europene față de anul precedent. Sunt aproximativ 160 miliarde euro care au în vedere prioritățile stabilite de Parlamentul European, respectiv creșterea economică și crearea de locuri de muncă, combaterea șomajului în rândul tinerilor și siguranța cetățeanului, spune europarlamentarul român Siegfried Mureșan, raportor parlamentar pentru bugetul din 2018.

Alocările pentru fondurile europene de coeziune socială și economică au o „majorare importantă”, a declarat Raluca Zamfirescu, director în Ministerul Finanțelor Publice, adăugând că acesta este segmentul cel mai interesant pentru România. Este exact de ce avea nevoie România, mai ales că din anul 2018 urmează să atingă „viteza de croazieră” în ceea ce privește absorbția fondurilor comunitare, a declarat Zamfirescu, prezentă la o conferință organizată la sediul Parlamentului European de la Bucureștipe tema bugetului UE.

Fondul Globalworth, condus de Papalekas, va cere listarea obligațiunilor de 550 milioane euro și la București, dar nu garantează că vor fi volume mari CITEȘTE ȘI Fondul Globalworth, condus de Papalekas, va cere listarea obligațiunilor de 550 milioane euro și la București, dar nu garantează că vor fi volume mari

Pârvan avertizează că există pericolul ca, în noul context politic și al reglementărilor pregătite, România să piardă din sumele angajate. Se vorbește despre o „flexibilizare” a alocărilor, dar aceasta înseamnă că, de fapt, se „flexibilizează diferența” și cine nu consumă – cum este cazul României – pierde banii.

Granturi, nu garanții

Preocuparea României este să aibă deschise modalități cât mai potrivite pentru accesarea acestor bani. Zamfirescu de la Finanțele Publice spune că fiecare stat ar trebui să-și stabilească prioritățile (pentru că elementele stringente ale României spunt diferite, de exemplu, față de Danemarca și Germania), dar și modalitățile prin care pot absorbi cel mai bine fondurile.

Astfel, României i se potrivește mai bine acordarea de grant-uri, decât primirea de garanții care să stea colateral pentru accesarea unor finanțări suplimentare, spune Mureșan. Garanțiile, deși au avantajul unui efect de pârghie și permite un efect de multiplicare, sunt mai adecvate pentru țările care au piețe de capital dezvoltate. Bursa de la Frankfurt are altă capacitate de a promova instrumente financiare sofisticate față de bursa de la București și același este cazul dacă am compara bursa de la Amsterdam cu cea de la Sofia. Granturile, clar, se potrivesc, României.

Bani foarte mult pentru „migrația absolut aiuritoare”

Pârvan de la patronate este nemulțumit de structura bugetului UE, unde observă că sunt mai mulți bani alocați pentru procesarea migrației, decât pentru programele însumate care vizează dezvoltarea economică. El înțelege că poate UE vrea să rezove o problemă a „migrației absolut aiuritoare” pe care tot unele state membre au generat-o prin greșeli din trecut.

Pentru fondurile de coeziune socială și economică alocarea este de 47 milioane euro, iar pentru programele de cercetare-inovare 21 milioane euro (incluzând 2 milioane euro pentru programul de burse Erasmus). Prin contrast, alocarea pentru procesarea migrației se ridică la 900 milioane euro. Este un buget redus față de 1,8 miliarde euro programate anul trecut, având în vedere că valul migrației s-a redus substanțial.

„Ia mai reduceți și dumneavostră cheltuielile administrative la Bruxelles!”

Dacă structura economică a Român iei nu se schimbă, nu vom ajunge la convergență reală, avertizează Pârvan. Reprezentantul mediului de business reclamă o discriminare a entităților private românești în UE. De când președintele SUA Donald Trump a lansat sloganul „America înainte de toate!” („America First!”), acesta pare a fi ămbrățișat de mai multe țări europene. Impactul se vede asupra angajaților care lucrează în țări ale UE sau în reglementările pentru serviciile de transport.

Pârvan cere tratament egal și prentru reprezentanții autiorităților UE care au bugete administrative în creștere. „Nouă ni se spune toată ziua «mai reduceți! » Ia mai reduceți și dumneavostră cheltuielile administrative la Bruxelles!”, a conchis șeful șeful Patronatului Investitorilor Autohtoni.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
bvb
bursa
ue
siegfried muresan
mfp