Interesul s-a mutat către zonele limitrofe ale Capitalei din județul Ilfov.
În București sunt foarte puține proiecte noi, nici renovări nu prea mai sunt, iar ce se construiește se bazează mai mult pe autorizații acordate cu ceva timp în urmă, spun jucătorii din piață, care susțin că vina aparține Primăriei Generale a Capitalei.
Cei de aici, în schimb, afirmă că sunt prea puțini oameni la Direcția de Urbanism, iar așa s-ar explica practic întârzierile, arată Termene.ro.
Contracte mici
Marius Nan, Managing Director / Health, Safety & Environment Consultant Safety Approach, afirmă că de câțiva ani se observă o scădere importantă pe zona de rezidențial în București, din cauza numărului mic de autorizații de construire acordat de Primăria Capitalei.
În calitate de consultant și auditor extern specializat în domenii precum sisteme integrate ISO, securitatea și sănătatea muncii, apărarea împotriva incendiilor, protecția mediului sau resurse umane, Marius Nan afirmă că are mai mult contracte mici pe zona de construcții rezidențiale în Capitală, iar această tendință se manifestă de vreo doi-trei ani.
„Zona de rezidențial este problematică, cred că este puțin o scădere, pentru că nu se mai dau, cel puțin în București, autorizații de construcție. Noi nu prea avem contracte cu firme din București și dacă avem sunt foarte mici. Am discutat și cu o agenție imobiliară cunoscută și ei au confirmat faptul că nu se mai dau autorizații de construire sau decât foarte greu în București sau dacă nu este vorba de cele obținute în trecut, lucrările începând abia acum”, a declarat pentru Termene.ro Marius Nan, fondatorul Safety Approach.
Renovarea clădirilor, în impas
Dacă autorizațiile pentru clădiri noi se dau așa de greu, nici în privința renovării unor clădiri situația nu stă mai bine.
„Mai sunt și clădiri care trebuie recondiâionate, cel mai bun exemplu este magazinul Unirea. De ce nu se transformă acel magazin într-un complex comercial în adevăratul sens al cuvântului sau poate chiar într-o clădire de birouri, pentru că sunt foarte căutate clădirile situate lângă un metrou?”, întreabă Marius Nan.
Din păcate, situația afectează nu doar firmele de construcții, ci și pe toți cei care au legătură cu finalizarea proiectelor.
„Eu depind să se starteze proiectul, în momentul în care s-a aprobat construirea unui bloc sau o renovare, atunci este nevoie de serviciile unei firme ca a mea, care oferă conformare cu cerința din faza de proiectare, până la execuție și livrare. Practic, noi intrăm cu autoritățile, efectuăm instructaje, asigurăm suport în a aduce utilaje - macarale verificate, balustrade etc. în funcție de dinamica proiectului și felul lucrării”, precizează Marius Nan.
La Primăria Generală a Capitalei, oficialii instituției recunosc problema și spun că de vină este numărul mic de oameni care lucrează la Direcția de Urbanism și Amenajarea teritoriului, ceea ce înseamnă că lucrurile vor merge la fel și în viitor, pe termen scurt, cel puțin.
Reducere semnificativă
Un studiu publicat la finele anului trecut de către compania de consultanta imobiliara SVN Romania arăta că numărul autorizațiilor de construire emise pentru clădiri rezidențiale din București s-a redus la aproape jumătate, în ultimii ani (2021-2024). Scădere este și în ceea ce privește suprafața utilă totală autorizată spre construire, care a cunoscut un recul de 62% în perioada analizată.
În primele nouă luni din 2024, de exemplu, existau emise 272 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale din București, mai puțin cu 4,2% comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Spre comparație, în primele nouă luni din 2022 erau emise 366 de autorizații de construire, respectiv 496 de autorizații în primele trei trimestre din 2021, ceea ce înseamnă o scădere de 45% comparativ cu 2021, potrivit raportului de piață ”Romania Residential Market Drive 2024” realizat de SVN România.
„Situația actuală se va perpetua și în anii următori, ceea ce se va traduce prin prețuri mai mari și o accesibilitate mai redusă. În plus, la fel de important, sunt investiții de sute de milioane de euro, chiar miliarde de euro, pe care Bucureștiul le pierde din cauza actualului blocaj urbanistic. Și nu vorbim doar de proiecte rezidențiale pe care un dezvoltator nu le construiește, ci și despre clădiri de birouri, spre exemplu, ceea ce poate duce la costuri mai mari pentru companii și extinderi de echipe mai dificile”, atragea atenția Andrei Sârbu, CEO SVN România.
Departe de potențial
Nici în 2025 situația nu pare să se fi schimbat spectaculos în ceea ce privește Bucureștiul, unde au fost înregistrate 41 de autorizații pentru un total de 351 de locuințe noi, în luna august, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.
Interesul se menține ridicat, în schimb, pentru zonele limitrofe Capitalei (Popești-Leordeni, Otopeni sau Voluntari), cu un număr de 341 de autorizații de construire eliberate pentru București–Ilfov. Este vorba de clădiri rezidențiale cu o suprafață totală de aproape 200.000 de metri pătrați, respectiv peste 2.300 de locuințe noi.
La nivel național, numărul autorizațiilor de construire pentru locuințe emise, în august, se ridica la 3.507, în scădere față de luna precedentă. Suprafața utilă totală a locuințelor autorizate era mai mică cu aproximativ 25%, ceea ce arată o temperare a ritmului de construcții. Singura regiune cu o evoluție pozitivă a fost Regiunea Centru (județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu), cu 160 de autorizații în plus față de luna iulie, arată INS.
