Multe firme din România reacționează în regim de avarie în contextul actual, macrcat de creșteri de taxe.
Una din trei firme respondente unui studiu indică un impact economic sever, cu investiții amânate și decizii suspendate.
Astfel, 89% dintre companiile chestionate resimt un impact negativ: 33% descriu situația drept „foarte puternică”, iar 56% vorbesc despre un impact moderat, dar constant, care le afectează planurile și le consumă resursele interne. Doar 11% spun că sunt relativ neafectați – în special firme mai mici sau manageri care nu gestionează direct presiunile financiare, arată Agerpres.
„În fața unui context economic imprevizibil, companiile din mediul privat reacționează prompt – dar mai degrabă tactic decât strategic. Cele mai frecvente răspunsuri indică o repoziționare accelerată pe zona de eficiență, nu de creștere: optimizarea costurilor, ajustarea strategiei comerciale și renegocierea contractelor devin priorități imediate”, relevă studiul realizat de Reveal Marketing Research.
Cele mai frecvente măsuri raportate sunt: 67% s-au concentrat mai mult pe eficiența operațională; 48% au regândit strategia de vânzări și marketing; 39% au redus costurile fixe sau au renegociat contracte; 18% s-au reorientat către produse și servicii cu cost mai mic; 16% au suspendat planurile de creștere. Doar 12% au afirmat că nu au schimbat direcțiile inițiale.
„Semnalul de alarmă este clar: doar 1 din 10 companii spune că nu a schimbat nimic, restul fiind deja într-un proces de ajustare – dar fără o viziune pe termen lung. Brandurile simt o presiune uriașă să fie relevante ‘aici și acum’, nu neapărat sustenabile în timp”, atrag atenția autorii lucrării.
În opinia acestora, investițiile sunt primele tăiate, în condițiile în care „se supraviețuiește, nu se construiește”.
În climatul actual de incertitudine, companiile din mediul privat își conservă resursele și evită orice mișcare care nu garantează un randament imediat. Astfel, 30% au amânat investițiile în echipamente sau infrastructură, 18% au suspendat planurile de extindere pe noi piețe, 14% au pus pe pauză proiectele de digitalizare sau IT.
Poate cel mai grav semnal vine din zona de resurse umane, în condițiile în care 52% dintre companii au amânat angajările sau extinderea echipei – o cifră ce sugerează nu doar prudență, ci o frână severă în dezvoltare.
„Nu mai investim în nimic care nu aduce randament imediat”, a afirmat un manager operațional, sector FMCG, participant la studiu.
Această abordare reactivă confirmă tendința generală de „a trăi de pe o lună pe alta”, fără apetit pentru risc sau construcție strategică, atenționează realizatorii studiului.
Potrivit sursei citate, într-un context economic dominat de nesiguranță, companiile aleg eficiența în locul inovației, adaptarea în locul extinderii și comunicarea empatică în locul promisiunilor ambițioase. Din răspunsurile oferite, reiese clar un instinct de conservare: să livrăm ce se cere, să spunem clar ce putem face, să ținem echipa motivată.
Practic, 66% dintre companii mizează pe adaptarea rapidă a ofertelor la cererea pieței, 45% pun accent pe comunicarea transparentă cu clienții și partenerii (într-un climat instabil, sinceritatea devine un atu competitiv), 44% investesc în motivarea și formarea echipei. Deși angajările sunt blocate în 52% dintre companii, cei rămași trebuie susținuți. În lipsa resurselor externe, capitalul uman devine principalul motor de adaptare.
De asemenea, în ciuda climatului dificil, doar 16% dintre companii menționează explicit nevoia de soluții financiare (credite, leasing, factoring), nu pentru că nu ar avea nevoie de sprijin, ci pentru că prioritatea nu mai este salvarea, ci „navigarea lucidă”.
În schimb, 59% mizează pe networking și parteneriate strategice, semnalând că ieșirea din criză nu mai poate fi individuală, ci colaborativă, iar 45% cer informații de piață și studii sectoriale, în speranța că vor putea lua decizii corecte, bazate pe realitate, nu pe instinct.
„Rezultatele acestui studiu sunt un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat: mediul privat din România funcționează astăzi într-un regim de avarie, nu de dezvoltare. Cifrele sunt clare – 89% dintre companii sunt afectate, iar peste jumătate își amână investițiile esențiale, inclusiv în digitalizare, extindere și echipă. Trăim o perioadă în care instinctul de conservare a înlocuit planificarea strategică, iar prioritățile s-au mutat de la construcție la supraviețuire. Ca lideri în economie, avem responsabilitatea să ne uităm dincolo de reacții rapide și să cultivăm un mindset de claritate, colaborare și orientare pe termen lung. Este evident că soluția nu mai stă în capital suplimentar, ci în acces la date relevante, parteneriate inteligente și în capacitatea de a transforma incertitudinea într-un motor de adaptare lucidă. Dacă vrem să ieșim din acest blocaj sistemic, trebuie să mutăm conversația de la ‘cum rezistăm azi’ la ‘unde vrem să fim mâine'”, este de părere Marius Luican, director general Reveal Marketing Research.
Studiul mai arată că prioritățile diferă semnificativ în funcție de rol și dimensiunea companiei. Astfel, CEO-ul vrea acțiune (doar 21% dintre directori generali menționează nevoia de informații de piață, dar aproape jumătate – 47% – cer decizii rapide și ferme); middle managementul vrea repere (62% dintre managerii de departament cer acces la insighturi externe pentru a înțelege mai bine contextul); firmele mici caută conexiuni (84% dintre companiile cu sub 50 de angajați spun că networkingul și parteneriatele strategice sunt cea mai importantă resursă în acest moment), iar firmele mari caută control (55% dintre companiile mari cer informații de piață, iar 33% vor sprijin tehnologic pentru eficientizare și vizibilitate sporită).
„Această fragmentare arată că nu există o soluție unică, dar nevoia comună este de orientare strategică, nu doar de reacție operațională. Studiul confirmă ceea ce se simte deja la nivel informal: mediul privat este în alertă, dar nu are un traseu clar de ieșire. Fără intervenții strategice și măsuri de stabilizare – fiscale, administrative și comerciale – riscăm o criză tăcută, în care fiecare companie își gestionează propriul blocaj fără sprijin colectiv sau coordonare”, concluzionează autorii.
