Guvernele din zona euro vor încerca să își consolideze finanțele publice anul viitor, prin retragerea subvențiilor la energie, însă încetinirea creșterii economice și teama de a-i nemulțumi pe alegători este posibil să limiteze înăsprirea politicii fiscale, susțin oficialii consultați de Reuters.
Până la data de 15 octombrie, cele 20 de țări care fac parte din zona euro trebuie să își trimită planurile bugetare pe 2024 către Comisia Europeană pentru inspecție. Legislația europeană spune că deficite bugetare mai mari de 3% din PIB trebuie reduse cu 0,5% în fiecare an până când respectă limita. De asemenea, Comisia Europeană a promis că va lua măsuri disciplinare împotriva acelor state cu deficite bugetare mai mari de 3% din PIB anul următor, ceea ce în teorie ar putea conduce la aplicarea de amenzi, scrie Agerpres.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Însă, deja este clar că unele țări, precum Franța sau Italia, vor avea și anul următor deficite bugetare mai mari de 3% din PIB și că amploarea înăspririi fiscale, chiar dacă va fi în linie cu efortul minim cerut, va fi mai modestă decât ar fi putut să fie.
Franța se așteaptă ca deficitul său bugetar să scadă de la 4,9% din PIB în acest an, până la 4,4% în 2024, pentru ca ulterior să scadă doar treptat până la 2,7% din PIB. Autoritățile de la Paris vor să crească alocațiile și pensiile anul viitor pentru a ajuta gospodăriile să lupte cu o inflație care rămâne peste ținta de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană. Însă Consiliul fiscal din Franța a avertizat că aceste planuri sunt construite pe ipoteze optimiste și sunt lipsite de ambiție.
În cazul Italiei, mai multe surse guvernamentale au dezvăluit pentru Reuters, că autoritățile de la Roma au de gând să majoreze ținta de deficit bugetar pentru 2023 până la un interval cuprins între 4,1% și 4,3% din PIB, de la obiectivul de 3,7% stabilit în luna aprilie, și de asemenea să revizuiască deficitul pentru acest an, până la 5,5% din PIB, de la 4,5%. Unul dintre motive este dorința premierului Giorgia Meloni de a prelungi în 2024 reducerile de taxe care au ajutat familiile cu venituri mici și medii să facă față prețurilor mari din acest an, chiar dacă în luna iulie miniștrii din zona euro au convenit să le elimine.
Pe lângă regulile fiscale din UE, înăsprirea fiscală din 2024 este crucială și pentru Banca Centrală Europeană, care după un ciclu fără precedent de majorări de dobândă și-a atins limitele în ceea ce privește lupta cu inflația ridicată fără a afectat economia. BCE a făcut un apel către guvernele din zona euro să o ajute în lupta cu o inflație de peste 5%. Chiar dacă miniștrii de Finanțe din zona euro sunt de acord cu acest punct de vedere, problemele întâmpinate de BCE cu inflația nu sunt printre prioritățile lor.
"Nimeni nu se gândește la BCE atunci când se iau decizii cu privire la bugete. În unele state vor avea loc alegeri, altele resimt o contracție a economiei, datele preliminare arătând că economia a fost într-o stare mai proastă decât se estima anterior", a spus un înalt oficial din zona euro.
Anul următor vor avea loc alegeri în Belgia, Austria, Lituania și Croația, astfel că guvernele lor vor fi reticente la ideea de a tăia cheltuieile.
Încetinirea creșterii economice va complica situația. Comisia Europeană și-a redus estimările de creștere pentru zona euro până la 0,8% în 2023, de la 1,1% anterior, și la 1,3% pentru 2024, de la 1,6% anterior. Prognozele BCE sunt și mai pesimiste, cu un avans al PIB-ului de 0,7% în 2023 și unul de 1% în 2024.
"Un aspect care ar putea modifica planificarea fiscală este înrăutățirea perspectivelor economice", a apreciat un al doilea oficial de rang înalt din zona euro.
