Atacurile lansate sâmbătă de Statele Unite și Israel asupra Iranului, vizând structuri de conducere, au amplificat tensiunile din Orientul Mijlociu și au ridicat nivelul de alertă în statele din Golful Persic.
În acest context, analiștii avertizează că impactul asupra piețelor globale ar putea fi semnificativ, de la energie și valute până la active sigure și bursele din regiune, transmite Reuters, scrie News.ro.
Creșteri ale prețului petrolului
Petrolul rămâne principalul barometru al tensiunilor din Orientul Mijlociu. Iranul este un producător major și controlează, împreună cu statele din Peninsula Arabică, zona Strâmtorii Hormuz, prin care trece circa 20% din oferta mondială de petrol. Un conflict deschis poate restrânge fluxurile și poate împinge prețurile în sus.
Vineri, petrolul Brent se tranzacționa în jurul a 73 de dolari barilul, cu aproximativ 20% mai sus față de începutul anului. Patru surse din piață au declarat că unele companii petroliere și case de trading au suspendat transporturile de țiței și carburanți prin Strâmtoarea Ormuz, din cauza atacurilor.
William Jackson, economist-șef pentru piețe emergente la Capital Economics, anticipează că, și într-un scenariu în care conflictul este limitat, petrolul Brent ar putea urca spre 80 de dolari, nivelul atins în timpul conflictului de 12 zile din Iran, de anul trecut. Un conflict prelungit, cu impact asupra ofertei, ar putea împinge petrolul spre 100 de dolari, ceea ce ar adăuga 0,6–0,7 puncte procentuale la inflația globală.
Volatilitate generalizată
Tensiunile vor amplifica volatilitatea, într-un an deja marcat de fluctuații puternice cauzate de tarifele impuse de administrația Trump și de vânzările masive din sectorul tehnologic. Indicele VIX a crescut cu o treime în acest an, iar volatilitatea implicită pe obligațiuni americane este în urcare cu 15%.
Piețele valutare nu vor rămâne izolate de riscuri. Dolarul s-a depreciat cu aproximativ 1% în timpul conflictului din iunie, însă mișcarea a fost scurtă, fiind rapid inversată. Analiștii CBA subliniază că reacția actuală va depinde de amploarea și durata conflictului. Dacă tensiunile se prelungesc și afectează oferta de petrol, dolarul ar putea câștiga teren în fața majorității monedelor, cu excepția yenului japonez și a francului elvețian, active considerate refugiu.
Șechelul israelian va rămâne volatil. În iunie, moneda s-a depreciat cu 5% la debutul conflictului și a reacționat puternic și în episoadele de escaladare din aprilie și octombrie 2024. JPMorgan notează că de această dată presiunea ar putea fi mai persistentă, mai ales dacă Israelul extinde operațiunile împotriva proxy-ilor Iranului.
Refugiile tradiționale se întăresc
Francul elvețian, deja în apreciere cu 3% față de dolar în acest an, este așteptat să atragă noi investitori, complicând strategia Băncii Naționale a Elveției. Aurul, aflat într-o creștere record în 2026, cu un avans de 22%, ar putea fi căutat în continuare, la fel și argintul. Tensiunile ar putea stimula și cererea pentru obligațiunile americane, ale căror randamente au scăzut în ultimele săptămâni.
Bitcoin rămâne excepția, nu mai este perceput drept activ-refugiu. A scăzut cu 2% sâmbătă și a pierdut peste un sfert din valoare în ultimele două luni.
Bursele din Orientul Mijlociu, primele barometre
Primele reacții ale investitorilor se vor vedea duminică pe bursele din Arabia Saudită și Qatar. Indicii din regiune sunt puternic corelați cu prețul petrolului, însă un conflict extins ar putea pune presiune suplimentară pe piețele locale.
”Suspectez că piețele vor scădea dacă ostilitățile continuă pe parcursul zilei”, spune Ryan Lemand, CEO și cofondator al Neovision Wealth Management. În funcție de amploarea conflictului, acțiunile din Golf ar putea scădea cu 3–5%.
Indicele principal al bursei saudite a coborât cu 1.3% în ultimele cinci zile până joi, marcând a doua săptămână consecutivă de declin. Piața din Dubai, care se redeschide luni, a scăzut în ultimele două săptămâni.
Impact asupra companiilor aeriene și industriei de apărare
Sâmbătă, companiile aeriene globale au anulat zboruri în regiunea Orientului Mijlociu, iar acțiunile lor ar putea fi afectate dacă spațiul aerian se restrânge și conflictul se extinde. În schimb, producătorii europeni de armament, deja în creștere cu 10% în acest an, ar putea beneficia de cerere mai mare.
