Datoria totală a sectorului privat, ce include populația și firmele nefinanciare, a scăzut de circa 155% din PIB în 2010 la circa 95% din PIB în 2024, o ajustare severă după criza financiară și spargerea bulei de creditare din anii aderării la Uniunea Europeană.
România, alături de Polonia, are cea mai mică îndatorare din UE. Celelalte țări din regiunea Europei Centrale și de Est au o pondere de peste 100% în PIB a datoriei private, cel mai mare nivel fiind în Croația, care se apropie de 170%, potrivit datelor compilate de Erste Research și analizate de Profit.ro.
De la criza financiară din 2008-2009, datoria privată a scăzut în toate țările din regiune, cu excepția Slovaciei, unde a urcat cu circa 25 de puncte procentuale la 120% din PIB.

De altfel, Slovacia are și cea mai mare pondere a datoriei populației în PIB, în creștere de la 26% la 45%, în timp ce România și Ungaria au cele mai reduse ponderi, la 17,8%, respectiv 20,6%.
Produsul intern brut al României a fost de circa 1.760 de miliarde de lei în 2024 și este așteptat să ajungă la circa 1.900 de miliarde de lei în acest an.

Date mai detaliate de la Banca Națională a României arată că pasivul firmelor nefinanciare atingea nivelul de 2.000 de miliarde de lei la jumătatea lui 2024, din care 849 de miliarde de lei era capitalul propriu.
Astfel, datoria propriu zisă de circa 1.150 de miliarde de lei era reprezentată în principal de creanțele comerciale, cu 499 de miliarde de lei, urmată de capitolul alte datorii, cu 223 de miliarde de lei.
Datoriile către acționari erau de 141 de miliarde de lei, datoria financiară externă era de 37 de miliarde de lei. Creditele interne către bănci și IFN reprezentau doar 185 de miliarde de lei.
Cea mai mică datorie financiară
Potrivit Eurostat, datoria privată a populației și firmelor, care include doar obligațiunile corporative și împrumuturile, adică datoria financiară, era de 40% din PIB la finele lui 2024 (sau aproape 707 miliarde de lei), față de 73% (sau 395 de miliarde de lei) în 2010. Scăderea ponderii datoriei a venit în contextul creșterii mai rapide a PIB nominal față de volumul datoriei.

De altfel, în intervalul 2012-2016, datoriile financiare au scăzut chiar și în termeni nominali, pe fondul restructurării creditelor neperformante ale băncilor.
Datoria statului crește semnificativ
Față de 2010 datoria publică a crescut însă rapid, de la 29% la 55% în 2024, cea mai mare creștere venind după 2019, în perioada de pandemie, continuată cu deficitele bugetare ridicate din 2022-2024.

Un episod similar ca amplitudine de creștere al datoriei publice s-a întâmplat între 2008 și 2014, de la 12% la 39% din PIB, urmat însă de o ușoară reducere.
Însă acum, creșterea datoriei publice este așteptată să continue și în anii următori, în condițiile în care deficitele bugetare se vor menține ridicate și economia va crește cu rate reduse, și să depășească pragul de 60% chiar de anul viitor.
Raportul datorie privată/datorie publică, printre cele mai mici din UE
Raportul datoriei financiare private față de datoria publică s-a redus astfel de la 252% la 73%, în intervalul 2010-2025, fiind al treilea cel mai mic raport din UE după cel al Greciei și Italiei, țări unde datoria publică este foarte ridicată, la 154% din PIB, respectiv 135% din PIB.