Reducerea deficitului bugetului României a început cu un val inflaționist, venit după o perioadă în care oricum inflația a fost ridicată, ceea ce face ca salariile reale să scadă, în timp ce în restul regiunii cresc. Corecția derapajelor va lua timp, iar creșterea economică se menține sub potențial, arată economiștii.
„România se confruntă cu cele mai mari provocări fiscale din regiune. În ciuda pachetului de consolidare aprobat recent, perspectivele fiscale pentru 2025 nu sunt optimiste, viitoarea revizuire bugetară urmând să majoreze deficitul la 8% din PIB, față de 7% vizat anterior”, arată o analiză a economiștilor Erste.
Nivelul deficitului din acest an ar fi doar în ușoară scădere față de cel de 9,3% de anul trecut, care de asemenea a fost mult peste ținta inițială. Situația ar urma să se amelioreze ceva mai semnificativ anul viitor, când Erste prognozează o scădere a deficitului bugetar la 6,4% din PIB.
UniCredit estimează deficitul bugetar la 8,5% din PIB în acest an.
La 1 ianuarie intră în vigoare majorările taxării dividendelor de la 10% la 16%, creșterea taxelor pe proprietate, creșterea taxelor legate de circulația pe drumurile publice. Deja au crescut de la 1 august TVA (cu 2 puncte procentuale la 21% pentru cota standard), accizele, taxa pe bănci (de la 2% la 4% din veniturile brute) și a fost introdusă o contribuție de sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei. Pe partea de cheltuieli pentru 2026 este așteptată menținerea nivelurilor curente ale salariilor și pensiilor, dar și o consolidare a administrației publice.
Erste estimează la 3,75% din PIB (76,2 miliarde de lei) măsurile fiscale pentru anul viitor, față de 1,2% din PIB (23,4 miliarde de lei) în acest an.
Polonia are de asemenea o poziție fiscală relaxată, în contextul creșterii cheltuielilor militare - deficitele sunt proiectate la 7% în 2025 și 6,8% în 2026. Principala sursă potențială de noi venituri este taxa bancară, arată Erste.
Și Slovacia a introdus măsuri de consolidare fiscală în valoare de 1,5 miliarde de euro, în timp ce Ungaria se pregătește de creșterea unor cheltuieli, în contextul alegerilor generale de anul viitor, notează Erste. Celelalte țări din ECE sunt așteptate să țină inflația sub pragul de 3% în acești ani.
Creștere economică anemică...
România a avut o performanța economică slabă de anul trecut, cu o dinamică de doar 0,8%, în contextul unui deficit bugetar aproape record, ce ar fi trebuit teoretic să alimenteze creșterea PIB. Consumul ridicat a fost însă acoperit cu importuri. În prima jumătate a lui 2025, dinamica economiei este de doar 0,3%.
ING Bank arată că economia este în esență în stagnare și estimează o creștere de doar 0,3% în acest an și de 1,4% în următorul. Abia în 2027 creșterea economică ar trebui să ajungă mai aproape de potențial, la 2,8%. Atât în acest an, cât și în următorul, ING estimează că România va avea cea mai redusă dinamică a PIB din regiune. Ungaria ar urma să aibă o performanță slabă în acest an, dar o revenire în următorul (+0,7% în 2025 și 2,5% în 2026), în timp ce țări precum Polonia (+3,5% în 2025 și +3,4% în 2026) și Cehia (+3% în 2025 și +2,2% în 2026) ar urma să aibă creșteri solide.
Erste Bank are o previziune mai optimistă, cu o dinamică a PIB de 1,3% în acest an și de 2,1% în următorul, față de o medie regională de 2,3%, respectiv 2,6%.
UniCredit vede creșterea PIB la 1% în acest an și o revenire ușoară la 1,8% anul următor.
...cu inflație mare
Chiar și în contextul creșterii economice anemice, inflația se menține deosebit de ridicată, potențată de majorarea TVA și a accizelor. Rata headline a inflației a urcat la 9,9% în august, de la 7,8% în luna precedentă și 5,6% la finele anului trecut.
„Ne așteptăm ca inflația medie să scadă în 2026 în toate economiile din Europa Centrală și de Est. În majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, inflația ar trebui să se încadreze în intervalul de toleranță al băncilor centrale respective. Cea mai frapantă excepție în ceea ce privește evoluția inflației este România, unde pachetul de consolidare fiscală cu creșteri ample de impozite va duce la cifre ridicate ale inflației generale în restul anului 2025. O dezinflație mai pronunțată ar trebui să fie așteptată abia în a doua jumătate a anului 2026”, notează Erste.
Astfel, România va avea pentru trei an la rând cea mai ridicată inflație medie din regiune, de la 5,6% în 2024, la 7% în 2025 și 6,2% în 2026, arată estimările Erste – în august, inflația medie pe ultimele 12 luni a urcat de la 5,3% la 5,7%. Pe locul al doilea este Ungaria, cu un avans de 3,7% anul trecut, 4,7% în 2025 și 4,1% în 2026.
ING estimează inflația medie la 7,3% în acest an și la 7% în 2026, de departe cele mai ridicate rate din regiune.
UniCredit estimează că inflația va depăși 10% în lunile următoare și va fi de peste 9% la finele anului, iar anul următor este așteptată la peste 4%. Inflația medie este estimată la 7,5% în acest an și la 7,7% în următorul.
„Continuăm să observăm riscuri în creștere la adresa previziunilor noastre privind inflația generală, provenite din taxe noi sau majorate care afectează direct sau indirect prețurile de consum, accizele, presiunea persistentă în creștere asupra prețurilor alimentelor și șocurile globale la nivelul ofertei”, arată economiștii UniCredit.
Creșterile reale de salarii s-au terminat
Erste arată că dinamica reală a salariilor a încetinit în regiune față de 2024 – de la 7% pe tot anul trecut la 5% la jumătatea anului curent. Serbia și Croația au cele mai mari creșteri de salarii, în timp ce Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia au înregistrat rate de peste 4%.
„România a fost afectată de o creștere a inflației care este probabil să reducă temporar puterea de cumpărare a gospodăriilor (creșteri ale TVA, eliminarea plafoanelor prețurilor la energie)”, notează Erste.
Dinamica anuală reală a salariilor s-a dus de la +1,3% în iunie la -2,4% în iulie. Dinamica salarială nominală s-a redus de la 7% la 5,2% în iulie față de iunie, în timp ce la finele anului trecut era de 11%, în timp ce inflația a urcat, cum arătam mai sus.
„Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul anului, ne așteptăm ca creșterea salariilor nominale să continue să se tempereze, în timp ce rata inflației se va menține în jurul a 9-10%, ceea ce va duce la o scădere a salariilor în termeni reali pentru restul anului. Per total, creșterea salarială medie din 2025 va acoperi cu greu inflația medie, creșterea reală medie fiind sub 1%, o deteriorare accentuată după o creștere a salariilor reale de aproape 10% în 2024”, arată UniCredit.
România are cel mai dezechilibrat tabel de bord din regiune. Are simultan o creștere sub potențial, inflație peste țintă, deficit fiscal peste limita Maastricht, deficit de cont curent și șomaj apropiat de media UE, arată Erste.
Chiar dacă cererea internă se temperează în general în 2025, deficitul contului curent va accelera probabil și mai mult spre 9% față de maximul de 8,4% din PIB înregistrat în 2024. Contul curent va rămâne integral finanțat prin transferuri UE, investiții străine directe și împrumuturi externe suverane, arată UniCredit.
Datoria publică este așteptată de Erste să ajungă la 60% din PIB anul viitor, record post-revoluție. Prongoza UniCredit este mai sumbră, la 62% din PIB în acest an și 66% în 2026.
