Statul refuză să rezolve amiabil litigiile în care este implicat, deși în multe cazuri o astfel de soluționare a diferendului ar conduce la costuri mai mici decât cele rezultate în urma unor decizii în instanță. Blocajul din instituțiile statului are drept cauză accentul foarte mare pus pe sancționarea angajaților statului pentru îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor de serviciu, în timp ce neasumarea răspunderii nu a generat o răspundere penală, deși, potrivit legii, ar putea și ar trebui, spune pentru Profit.ro Simona Neagu, counsel și coordonator al practicii de litigii Clifford Chance Badea.
1 aprilie - Profit Health.forum Radiografia cheltuielilor din sănătate - cu sprijinul: Arpim, Bristol Meyers Squibb, Roche, Stada, MSD, UCB Pharma Romania
9 aprilie - Eveniment Profit.ro - Investiții vs Deficit: Provocări și riscuri sub impactul datoriei și deficitelor publice în creștere
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară
Chiar dacă nu acceptă soluționarea amiabilă, autoritățile sunt implicate într-un număr mare de litigii, industriile care lucrează cu statul fiind înclinate spre litigii, în contexul procedurilor de achiziții publice.
"La stat este exclus. Se poate, legea nu le interzice, dar în realitate statul nu rezolvă amiabil aproape niciun litigiu. În momentul acesta cred că s-a ajuns la zero litigii soluționate amiabil. Până acum 5-6 ani mai existau, acum nu mai există deloc. Nu putem progresa așa. Autoritatea trebuie să înțeleagă că nu orice refuz de a rezolva amiabil un litigiu este benefic. Degeaba refuzi, dacă cealaltă parte te dă în judecată și, pe lângă suma solicitată, mai cere și penalități și poți să plătești triplu”, a declarat avocatul.
În alte state, autoritățile nu sunt dispuse să accepte rezolvări amiabile care implică plata unor sume de bani, dar sunt disponibile să facă compromisuri prin care să acorde alte facilități.
În plus, la nivelul autorităților din România există un blocaj în ce privește asumarea răspunderii, inclusiv la semnarea de proiecte.
"Acest blocaj este nejustificat. Neasumarea răspunderii, până la momentul acesta, nu a generat o răspundere penală, deși, potrivit legii, ar putea și ar trebui să înceapă să genereze. Textul de lege vorbește despre îndeplinirea sau neîndeplinirea obligațiilor de serviciu. Nu vorbește doar despre îndeplinirea defectuoasă, ci și despre neîndeplinirea unei obligații, ce aveai de făcut într-o anumită funcție și nu ai făcut. Singura posibilitate de a debloca situația este tragerea la răspundere și pentru ceea ce nu s-a făcut și, în consecință, a atras un prejudiciu", a spus Simona Neagu.
Litigiile cu statul au o pondere mare în ansamblul pieței, întrucât foarte multe dintre companii ajung în instanță pe chestiuni legate de achizițiile publice, de autorizații, pe partea fiscală, mediu, etc.
"Tot mai multe societăți au litigii fiscale. E o presiune mai mare a statului, o intensificare a inspecțiilor fiscale de toate categoriile, de fond, antifraudă, controale inopinate. Este în creștere atât valoarea litigiilor, cât și numărul procedurilor de control. De remarcat că anumite autorități de investigații (penale, fiscale, antitrust) au devenit mai sofisticate în abordare. În acest context, companiile au nevoie de asistență juridică calificată și sofisticată pe măsură, pentru a-și asigura respectarea drepturilor substanțiale și procedural”, potrivit avocatului.