De asemenea, în ce privește impozitul pe cifra de afaceri aplicat băncilor și marilor companii, "autoritățile trebuie să ia în considerare măsuri care produc mai puțină distorsiune", potrivit FMI.
"Impozitul pe cifra de afaceri a băncilor ar putea slăbi rezervele financiare ale băncilor și intermedierea financiară deja scăzută. În mod similar, o taxă pe cifra de afaceri a întreprinderilor mari pune o povară nedreaptă asupra companiilor cu marje mici. Prin urmare, autoritățile trebuie să ia în considerare măsuri care produc mai puțină distorsiune", potrivit FMI.
Foarte importantă este mențiunea că o parte dintre directorii executivi ai FMI "au recomandat prudență în aplicarea de noi măsuri fiscale pentru a evita reducerea în continuare a cererii interne".
FMI anticipează o creștere economică de 1% pentru România în 2025 și de 1,4% în 2026.
"Se estimează că economia va crește treptat pe termen scurt, pe fondul consolidării fiscale necesare, esențială pentru a aborda deficitele gemene în creștere. Inflația va rămâne ridicată temporar, înainte să revină în intervalul țintit de Băncii Naționale a României (BNR) până la sfârșitul anului 2026. Pachetul recent de reforme pentru 2025-2026, inclusiv reformele fiscale, este binevenit și marchează un pas important înainte. Implementarea sa completă și măsuri suplimentare de ajustare din 2027 pentru reducerea deficitului fiscal sub 3% din PIB, sunt esențiale pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice. Abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluate numai după ce inflația se află pe o tendință descendentă fermă. O mai mare flexibilitate a cursului de schimb pe termen mediu ar spori rezistența la șocuri. Promovarea reformelor structurale, inclusiv consolidarea eficienței statului, este crucială pentru a utiliza pe deplin fondurile UE și a sprijini creșterea economică și ajustarea fiscală necesară", arată FMI.
Pe termen mediu sunt necesare noi măsuri de consolidare fiscală pentru stabilizarea datoriei statului și pentru menținerea încrederii piețelor financiare. Astfel, din 2027 este necesară o ajustare fiscală de circa 0,7% din PIB pe an pentru a duce deficitul sub 3% din PIB până în 2030.
Principala sursă de ajustare ar trebui să vină din noi reforme în sistemul fiscal
La 27% din PIB, veniturile fiscale ale României sunt printre cele mai reduse din UE (unde media este de 40%) și sunt insuficiente pentru a asigura cheltuielile sociale și serviciile publice la media UE.
Un pachet de reformă fiscală care vizează creșterea veniturilor și îmbunătățirea echității, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și rămânând atractiv pentru investițiile de capital, ar contribui la facilitarea unei consolidări fiscale favorabile creșterii și echității. De asemenea, este necesară prudență continuă în ceea ce privește politicile salariale și de pensii după 2026, notează FMI.
Potențiale măsuri de reformă fiscală prezentate de FMI
(este de menționat că FMI a înaintat și în trecut introducerea impozitării progresive)
- Un impozit pe venit gradual cu mai multe tranșe de impozitare ar contribui la creșterea veniturilor (0,5% din PIB sau mai mult), precum și la îmbunătățirea echității sistemului fiscal. Impactul unor cote mai mari asupra penei fiscale aferente muncii ar putea fi moderat prin reducerea contribuției la sănătate. Pana fiscală (incidența sistemului de impozitare) ridicată aferentă muncii la salarii mici, în special, ar putea fi redusă în continuare cu deduceri mai generoase sau cu un program de beneficii în funcție de angajare. Majorarea transferurilor sociale eficiente către familii cu venituri mici ar ajuta în continuare la protejarea gospodăriilor cu venituri mici și a celor vulnerabile.
- FMI apreciază ca oportună eliminarea scutirilor sectoriale de la impozitul pe venit în sectoarele construcțiilor, agriculturii și IT în 2025. Întrucât cheltuielile fiscale din scutirile rămase de la impozitul pe venit, inclusiv cele pentru pensionari, sunt încă substanțiale (0,6% din PIB), aceste scutiri trebuie eliminate în continuare.
- Deși introducerea planificată a unei taxe moderate pe carbon este un pas binevenit, măsurile de decarbonizare bazate pe impozite ar trebui să crească în timp până la un nivel compatibil cu obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice ale României. Consolidarea prețului carbonului - prin accize mai mari și o traiectorie previzibilă a taxei pe carbon - ar stimula eficiența energetică și ar încuraja investițiile private în energii regenerabile și tehnologii curate, contribuind atât la atingerea obiectivelor fiscale, cât și a celor de mediu, precum și la îmbunătățirea securității energetice.
- În pofida creșterii planificate a impozitării pe proprietate în 2026, veniturile recurente din impozitul pe proprietate ale României reprezintă doar aproximativ jumătate din media UE. O reformă a impozitului pe proprietate care impune impozite calculate la valorile de piață, reducând în același timp scutirile, ar contribui la creșterea veniturilor (0,1–0,2% din PIB anual).
- Taxa pe cifra de afaceri a băncilor ar putea slăbi rezervele financiare ale băncilor și intermedierea financiară deja scăzută. În mod similar, o taxă pe cifra de afaceri pentru întreprinderile mari pune o povară nedreaptă asupra companiilor cu marje mici. Prin urmare, autoritățile trebuie să ia în considerare măsuri care produc mai puțină distorsiune.
- Pragul de înregistrare ca microîntreprindere a fost redus de la 500.000 euro la 250.000 euro în 2025 și va fi redus în continuare la 100.000 euro în ianuarie 2026. O reducere suplimentară, aliniată cu pragul de scutire de TVA de 88.500 euro, ar contribui la limitarea oportunităților de arbitraj fiscal.
FMI notează că au fost înregistrate progrese semnificative în ce privește reforma administrării fiscale, iar noua strategie de transformare digitală a ANAF prezintă o bună oportunitate de a consolida administrarea fiscală și furnizarea serviciilor publice.
De asemenea, în procesul bugetar introducerea planificată a unei noi platforme digitale de bugetare este o evoluție pozitivă pentru a consolida gestionarea informațiilor și planificarea bugetară. Pentru a îmbunătăți în continuare eficiența cheltuielilor, analizele periodice ale cheltuielilor din sectorul public ar trebui să fie mai bine integrate în bugetarea anuală. Un cadru fiscal pe termen mediu mai puternic, care să includă strategii credibile de venituri și cheltuieli pe termen mediu, precum și planuri de contingență, ar contribui, de asemenea, la insuflarea prudenței și credibilității fiscale.
Important, o parte a board-ului FMI recomandă prudență în aplicarea de noi măsuri fiscale, pentru a evita un impact negativ și mai puternic asupra cererii interne.
"Board-ul FMI a salutat recent adoptatul pachet amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, care marchează un pas important în abordarea deficitelor gemene în creștere. Pe fondul unei consolidări fiscale ample necesare și cu riscuri în atenuare, directorii au solicitat un mix corect de politici și reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară. Directorii au subliniat importanța executării complete a consolidării fiscale planificate în 2025-2026, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a consolida încrederea pieței și a asigura sustenabilitatea fiscală. Pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creșterii și echității, aceștia au considerat că reforma fiscală ulterioară pe termen mediu ar trebui să vizeze creșterea veniturilor și îmbunătățirea echității, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și rămânând atractivă pentru investițiile de capital. Câțiva directori au recomandat prudență în aplicarea de noi măsuri fiscale pentru a evita reducerea în continuare a cererii interne. Directorii au recomandat continuarea eforturilor în reformele structurale fiscale, inclusiv în managementul finanțelor publice, pentru a îmbunătăți guvernanța fiscală și eficiența cheltuielilor", arată un comunicat al Fondului.
