„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”, arată BNR.
Rata inflației a fost de 9,3% în februarie și era estimată de BNR, în raportul din februarie, să urce la 9,8% la finele lunii iunie, pe fondul unui efect de bază nefavorabil, ce se va menține până în trimestrul al treilea, când ies din calcul creșterile prețurilor la energia electrică și majorarea cotelor de TVA și ale accizelor. Prognoza din februarie pentru inflația la finele anului era de 3,9%. Cele mai multe bănci comerciale au revizuit deja în sus prognozele de inflație pentru acest an ca urmare a șocului energetic.
„Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare”, arată BNR.
BNR notează contracția de 1,9% a PIB în T4 față T3, evoluție ce „face probabilă o adâncire mai pronunțată a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată”.
În termeni anuali, economia a încetinit la 0,2% în T4, de la 1,7% în T3, pe fondul efectului negativ al variației stocurilor și a ușoarei scăderi a consumului populației.
„Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul I 2026 față de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile unor evoluții relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”, arată BNR.
BNR notează scăderea vânzărilor cu amănuntul în termeni anuali, încetinirea din sectorul construcțiilor, contracția din industrie.
Economiștii băncilor comerciale cred că cel mai probabil economia va scădea și în primul trimestrul din acest an comparativ cu T4 2025, înregistrând al treilea trimestru consecutiv de contracție, date sugerate de scăderea indicatorilor de încredere.
BNR notează și presiunile care vin din reducerea deficitului bugetar asupra cererii din economie.
„În același timp, progresul corecției bugetare inițiate în 2025 este de natură să intensifice în perspectivă presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate - cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste -, și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent”, arată BNR.
Economiștii băncilor consideră că BNR este prinsă între inflația mare, potențată de șocul energetic, și încetinirea economiei, care acționează asupra restrângerii presiunii inflaționiste. Estimările privind eventualele scăderi de dobânzi în acest an s-au subțiat considerabil în ultima lună, acestea devenind mai degrabă improbabile.
BNR consideră că persistă incertitudinile din jurul consolidării bugetare dincolo de anul curent, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul bugetar în fiecare an timp de 7 ani, potrivit planului încheiat cu Comisia Europeană, până va ajunge la sub 3% din PIB. Anul viitor este programată „rotativa” premierului din coaliția de guvernare.
Efectele crizei din Orient
BNR notează și răcirea pieței muncii, cu scăderea efectivului salariaților și a dinamicii salariale, în timp ce șomajul a scăzut totuși la o rată medie de 6,2% în primele două luni ale anului.
„Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 indică însă o slăbire evidentă a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după ușoara redresare din trimestrul IV 2025, precum și o scădere accentuată a deficitului de forță de muncă raportat de companii, inclusiv în contextul crizei energetice și a incertitudinii mari generate de conflictul din Orientul Mijlociu”, arată BNR.
Cotațiile din piața monetară au urcat în martie, după ce scăzuseră în februarie, iar randamentele la titlurile de stat au înregistrat creșteri „ample” în martie, „doar în mică măsură corectate ulterior, în condițiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales față de piețele din regiune, odată cu declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, de natură să genereze o criză energetică globală”.
„Cursul de schimb leu/euro a înregistrat de asemenea o creștere, dar relativ modestă, inclusiv din perspectivă regională, și a tins apoi să se mențină pe noul palier, dată fiind și ameliorarea considerabilă a soldului tranzacțiilor rezidenților pe piața valutară interbancară”, arată BNR.
Datele privind rezervele valutare sugerează intervenții ale BNR pentru susținerea leului în martie, intervenții comentate anterior și de analiștii financiar-bancari. Leul este, practic, singura monedă din regiune care a stat pe loc în martie, sub presiunea vânzărilor activelor piețelor emergente.
„În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, conchide BNR.
Următoarea ședință de politică monetară va avea loc în 15 mai, când va fi publicat și noul raport de inflație, cu noua prognoză.
