Indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator) a scăzut cu încă 0,2 puncte în septembrie, la 94,2 puncte, și cade la un nou minim după anul de pandemie 2020, fiind pentru a cincea lună la rând când se află în zona de contracție, conform analizei Profit.ro.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și ale consumatorilor, și are un grad înalt de corelare cu evoluția produsului intern brut.
O valoare de peste 100 de puncte indică, în general, că economia este în creștere, în timp ce una sub acest nivel arată o contracție.
În termeni trimestriali, ESI a scăzut la 94,4 puncte în T3, față de 98,7 puncte în T1 și 101 puncte în T4 2024, înregistrând cea mai slabă valoare după T4 2020.
„Acest lucru ar sugera în mod normal o contracție secvențială în trimestrul al treilea, deși datele concrete de înaltă frecvență s-au îmbunătățit în general la începutul trimestrului 3 din 2025. Am observat că ESI a fost în contradicție cu datele PIB din trimestrul 2 din 2025.
Ar putea fi o reacție exagerată la evenimentele politice și fiscale observate în ultimele două trimestre”, arată Ciprian Dascălu, economist șef la BCR.
Creșterea economică a încetinit de la 1,5% pe an în T3 2024 la 0,3% în primele două trimestre din acest an, iar mulți analiști văd un avans de până în 1% a PIB în acest an, în timp ce unii nu exclud o posibilă recesiune. Economia a crescut firav anul trecut, cu doar 0,8%, în condițiile în care deficitul bugetar a fost unul apropiat de record, la 9,3% din PIB.
Datele pentru septembrie arată o deteriorare a indicatorului de încredere pentru servicii, comerț și construcții și o revenire ușoară pentru industrie și încrederea consumatorilor.
Încrederea consumatorilor s-a îmbunătățit cu 0,1 puncte față de august, dar e menține în preajma celor mai scăzute niveluri de după pandemie.
„Îmbunătățirile observate pentru toate componentele prospective, inclusiv intenția majoră de cumpărare viitoare, au fost aproape în întregime compensate de scăderea accentuată a evaluării situației financiare anterioare, care a fost probabil rezultatul erodării puterii de cumpărare după recenta creștere bruscă a inflației”, arată Dascălu.
Inflația a urcat la aproape 10% în august, după majorarea TVA cu 2 puncte procentuale și creșterea puternică a facturilor la energia electrică. Față de prognoza din februarie a BNR, inflația va fi de aproape circa trei ori mai ridicată la finele acestui an, potrivit estimărilor analiștilor.
„Așteptările privind prețurile de vânzare au scăzut în general, în special în industria prelucrătoare, deoarece șocul inflaționist pe partea ofertei a trecut. Așteptările consumatorilor privind prețurile pentru următoarele douăsprezece luni au scăzut semnificativ în septembrie”, notează Dascălu.
Managerii din industria prelucrătoare au raportat dat mai bune, astfel că indicatorul a crescut cu 0,3 puncte, pe fondul așteptărilor mai optimiste și a scăderii stocurilor, în timp comenzile noi s-au redus.
În sectorul serviciilor, indicele a scăzut cu 1 punct, managerii raportând o scădere atât a activității anterioare, cât și a perspectivelor de afaceri. Nivelul curent este cel mai redus de după aprilie 2021, când pandemia încă avea o mare influență asupra sectorului.
Și managerii din comerțul cu amănuntul au raportat o scădere a afacerilor, creșterea stocurilor și un pesimism mai pronunțat privind activitatea viitoare, astfel că valoarea indicelui aferentă sectorului a scăzut cu 2,2 puncte.
Încrederea în construcții s-a redus cu 1,1 puncte, pentru a cincea lună consecutiv, pe fondul scăderii comenzilor și a perspectivelor de angajare. Doi mari constructori, care lucrează preponderent cu statul, se plângeau recent de posibilitatea reducerii cheltuielilor cu infrastructura.
Indicatorul așteptărilor privind ocuparea forței de muncă a crescut la 101,8 puncte în septembrie, de la 99,8 puncte în august.
„Piața muncii s-a răcit în ultimele două trimestre, deși producătorii și comercianții cu amănuntul au raportat intenții de angajare mai bune în septembrie, în timp ce managerii din sectoarele serviciilor și construcțiilor au înregistrat perspective mai slabe de angajare. Temerile privind șomajul în următoarele douăsprezece luni în rândul consumatorilor au fost evaluate la cel mai înalt nivel din decembrie 2020”, notează economistul BCR.
Noile date privind inflația urmează să fie publicate în această săptămână. Rata din iulie a fost de 5,8%, peste nivelurile de la începutul anului trecut (5,2%), dar în ușoară scădere fațăde vârful acestui an atins în mai, la 6,1%.
