Statul ar trebui să modifice Legea societăților comerciale astfel încât Fiscul să fie persoana interesată care să poate cere dizolvarea societăților cu capital negativ, firmele nu are trebui să aibă posibilitatea de a distribui dividende dacă nu-și completează capitalul, iar cele care au timp de 3 ani cifra de afaceri zero sau capitaluri negative ar trebui radiate automat, potrivit Planului de aderare la zona euro, obținut de Profit.ro. O astfel de măsură, menită să crească disciplina la plată în economie, ar afecta patru din zece firme din piață, iar BNR estimează un necesar de capital de 153,8 miliarde de lei la finele anului trecut.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Alte măsuri pregătite au fost prezentate de Profit.ro AICI, AICI și AICI.
Înainte de a fi prezentată aici, informația fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Ideea de modificare a Legii 31/1990 privind societățile comerciale în sensul forțării acționarilor să crească nivelul capitalului aparține Băncii Naționale a României, după cum reiese din Rapoartele de stabilitate financiară publicate de-a lungul timpului.
Aceasta a fost preluată acum în Planul de aderare la zona euro (a fost trecută, anterior, și în Programul de guvernare al PSD) și ar presupune o mișcare foarte importantă în viața societăților comerciale din România, în condițiile în care 39% dintre firme (peste 262.000) aveau capitaluri proprii negative, adică sunt îndatorate peste măsura activelor disponibile.
Concret, în documentul citat, la planul de acțiune pentru adoptarea euro, se arată că până în 2024, data aderării la sistemul ratelor fixe de schimb, sunt necesare următoarele prevederi:
• modificarea art. 153 prin stipularea explicită ca ANAF să fie persoana interesată care să acționeze din partea statului în vederea scăderii semnificative a numărului companiilor din economie având capital sub pragul minim reglementat;
• preluarea completă a prevederilor Directiva UE 2017/113 privind condiționarea realizării distribuirilor de dividende către acționari de îndeplinirea condițiilor privind activul net;
• modificarea art. 210 alin (2) pentru (i) permiterea mai facilă a conversiei datoriilor de la acționari/asociați în acțiuni; (ii) cerințe privind majorarea capitalului social subscris prin conversia datoriilor de la acționari dacă activul net este sub valoarea minimă prevăzută de lege; (iii) interzicerea finanțării prin intermediul datoriilor de la acționari/ asociați a firmelor care au capitaluri sub limita reglementată;
• firmele care timp de 3 ani consecutivi înregistrează cifră de afaceri nulă și capitaluri proprii sub pragul minim reglementat să fie radiate automat.
„Aceste măsuri vor ameliora sănătatea financiară a firmelor din România, contribuind la dezvoltarea sustenabilă a economiei în condițiile respectării disciplinei la plată, cu efecte favorabile și asupra sectorului bancar”, se arată în documentul citat.
Ministerul Finanțelor urmează a efectua o analiză cu privire la impactul bugetar al propunerilor de modificare a Legii 31/1990, se arată în document..
Problema pe care BNR a ridicat-o în mai multe rânduri e că acționarii firmelor preferă să finanțeze societățile prin credit acționar în locul aportului de capital.
Din cele 262.100 de companii cu valori ale capitalurilor proprii sub nivelul minim reglementat, aproximativ 222.000
aveau finanțări primite de la acționari și entitățile afiliate, în valoare de 92 miliarde lei, potrivit Raportului de stabilitate financiară, ediția decembrie 2018. Simpla conversie a acestor finanțări în capital ar acoperi o parte din gaura de capital privind nivelul minim reglementat, estimată de BNR la 153,8 miliarde de euro la finele anului trecut.
Pentru cel puțin 14% dintre firmele existente se propune radierea automată în termen de trei ani, în condițiile în care acestea au și capitaluri negative și cifră de afaceri zero și niciun angajat.
Un motiv important pentru care acționarii preferă să împrumute firmele și să nu le capitalizeze este acela că în caz de insolvență se pot înscrie la masa credală, și chiar să controleze procesul, dacă au majoritatea datoriilor, în timp ce din postura de acționari sunt ultimii care mai încasează ceva, în situația ipotetică în care ar mai fi sume de distribuit după îndestularea creditorilor.
BNR mai arată că un număr important de firme din categoria celor subcapitalizate (38.100, respectiv 14,5%) au efectuat repartizări de dividende însumând 3,3 miliarde lei anul trecut.
Creditul-acționar reprezintă 8,6% din pasivul firmelor, fiind a doua cea mai utilizată metodă de finanțare. Prima este creditul comercial, care acoperă 19,4% din total (față de 18,8% în 2016) și este responsabil de perioada foarte ridicată de recuperare a creanțelor, cu o medie de 88 de zile anul trecut, peste termenul maxim de 60 de zile stabilit în legislație. În cazul microîntreprinderilor, termenul de recuperare a creanțelor ajunge la o valoare de 164 de zile.
Datoriile către instituțiile financiare (bănci și instituții financiare nebancare) reprezintă abia 8,2% din pasivul firmelor. Pe această categorie ar vrea BNR să vadă creșteri, mai ales ale soldurilor către bănci, în condițiile în care România are cea mai redusă pondere a creditării în PIB din Europa. Numărul companiilor care au credite la bănci și IFN a crescut de la 92.500 în august 2017 la 105.000 în august 2018, reprezentând 16,1% din totalul firmelor active.
Pe de altă parte, criza financiară a adus un val de credite neperformante pentru bănci, care au ajuns la un vârf de 22% din sold în 2014 și abia recent a scăzut sub 10%. BNR menționează bilanțurile proaste ale firmelor printre impedimentele pentru accesul la creditarea bancară.
Situația economică și financiară a firmelor românești s-a îmbunătățit, însă, în ultimii ani, cu o creștere a profitabilității și solvabilității, dar se păstrează vulnerabilitățile menționate, remarcă BNR.
Dacă în anii 2009 și 2010 rezultatul net agregat a fost negativ, firmele românești au performat peste așteptări începând cu anul 2011, atingând în anul 2017 un nivel al profitului net de peste 70 miliarde lei, o valoare de circa 6 ori mai mare comparativ cu cea înregistrată în 2008.
