Noua taxă pe activele băncilor introdusă de Guvern ar putea duce în cuferele statului circa 70% din profiturile nete consolidate ale sistemului bancar, în condițiile în care se prevede că aceasta va fi plătită trimestrial, arată calculele Profit.ro pe baza datelor curente de profitabilitate și nivel al activelor.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Guvernul a redus cotele taxei pe active față de valorile anunțate inițial și a crescut pragul ROBOR de la care se aplică de la 1,5% la 2%. Pe valorile curente ale ratelor interbancare, taxa pe active ar fi de 0,3%, față de 0,9% inițial. Pare o îndulcire a sistemului de taxare față de ce a anunțat inițial Cabinetul Dăncilă. Însă se menține o neclaritate majoră – cum se aplică această taxă?
Varianta din forma finală a OUG arată că taxa va fi plătită trimestrial. Solicitarea asupra contribuabililor de a plăti taxele la trimestru nu e nouă în strategia fiscală a Guvernului, care vrea să-și asigure venituri de-a lungul anului. Ce e nou e faptul că nu sunt taxate veniturile contribuabililor (care pot fi urmate de regularizări), ci activele acestora, adică dimensiunea companiei – în cazul de față, volumul creditelor (inclusiv către stat) și cash-ului din bilanțul băncilor.
În OUG, se arată astfel: „Taxa pe active se datorează trimestrial prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (3) asupra activelor financiare ale contribuabilului existente la sfârșitul trimestrului de calcul, astfel cum sunt înregistrate în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile aplicabile”.
Un alt articol adaugă: „Contribuabilii prevăzuți la art. 86 (adică băncile, n. red) sunt obligați să calculeze, să declare și să plătească trimestrial taxa pe active, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează taxa pe active”.
Citite împreună, cele două articole indică faptul că se vor aplica cotele de impozitare în fiecare trimestru la valoarea totală a activelor. Astfel, băncile ar fi impozitate anual de patru ori pe an la nivelul dimensiunii, deci impozitarea efectivă într-un an fiscal ar fi de patru ori cota aplicată.
Cum pragurile de impozitare sunt stabilite față de depășirea valorii ROBOR la 3 și 6 luni, rata trimestrială merge de la 0,1% la 0,5%.
Pentru valoarea medie a ROBOR din ultimele 3 luni, de pildă, cota taxei este de 0,3%. Doar că, aplicată trimestrial, taxa ar ajunge la 1,2%, presupunând că se menține un nivel constant al activelor și ROBOR nu variază semnificativ.
Ce înseamnă acest lucru? Într-un an 2018 cu profituri record la nivelul sistemului bancar, randamentul mediu net al activelor (profituri nete anualizate în total active la valoare medie) a fost de 1,76%. Ar însemna ca statul să înghită circa 70% din profiturile băncilor, în condițiile în care acestea s-ar menține și anul viitor la acest nivel, lucru greu de crezut.
(Trebuie precizat că taxa pe active s-ar calcula înainte de calcularea profitului net, fiind deductibilă. Astfel, ar scădea venitul brut impozabil peste care se aplică cota de 16% a impozitului pe profit).
Scenariul pare greu de crezut chiar și pentru bancheri, care nici ei n-au încă o interpretare unitară a noului bir. „Dacă în varianta precedentă 0,9% se aplica și datora tot trimestrial, asta ar fi însemnat 3,6% pe an, nu?!”, spune o sursă din mediul bancar.
O taxă de 3,6% din active n-ar fi putut fi acoperită, fără a trece tot sistemul pe pierdere, decât dacă băncile ajungeau la un randament al capitalurilor de circa 35%, mai mult decât dublu față de nivelul curent de 16,4%, pe care ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, și Darius Vâlcov, consilier al premierului, îl reclamă ca fiind prea ridicat, ba chiar lacom - de altfel, varianta inițială a proiectului de OUG numea această taxă drept una "pe lăcomie".
Mai multă ceață a adus Guvernul și când a prezentat că pe o taxă de 0,9% se așteaptă la venituri la buget de 3,6 miliarde de lei (volum apropiat de estimările că ar strânge 4 miliarde de lei prin aplicarea la nivelul din septembrie 2018 al activelor nete). La o aplicare trimestrială la bugetul de stat ar fi trebuit să se ducă de patru ori mai mult.
Calculând impactul pe ultimele patru trimestre (septembrie 2017-septembrie 2018), rezultă că statul ar fi strâns 5,2 miliarde de lei dintr-o taxă pe active de 0,3% aplicată la stocul activelor nete de la finele fiecărui trimestru.
Dacă aplicăm trimestrial cota de 0,3% pe bilanțul băncilor la finele anului trecut, atunci rezultă un impact de 5,1 miliarde de lei, în contextul în care tot profitul sistemului bancare a fost de 5,4 miliarde de lei, iar unele bănci au fost pe pierdere.
La septembrie 2018, băncile înregistrau un profit record de 5,7 miliarde de lei. Aplicată la activele din acest an, taxa trimestrială de 0,3% ar însemna 5,3 miliarde de lei.
Nici pentru principalele trei bănci din sistem, care au arătat cea mai ridicată profitabilitatea din Uniunea Europeană în acest an, taxa pe active n-ar fi deloc de bun augur. Calculată pe rezultatele la 9 luni, aceasta ar mânca între o treime și mai bine de jumătate din profiturile nete anualizate.
Ungaria a introdus, în 2010, o taxă de 0,53% din activele sistemului financiar, cea mai mare din Uniunea Europeană. Doar că Guvernul lui Viktor Orban a pus taxa la activele din 2009 și n-a aplicat-o trimestrial. În acest context, taxa PSD/ALDE aplicată trimestrial ar fi de mai bine de două ori decât cea aplicată de Fidesz în Ungaria și de departe cea mai ridicată din Europa.
Totodată, sistemul bancar din România este substanțial mai mic decât cel din Ungaria.
Astfel, dacă băncile din Ungaria aveau active financiare egale cu 121% din produsul intern brut al Ungariei în 2010, în România nivelul era de 65% la aceeași dată. În ambele țări a urmat o perioadă de dezintermediere financiară, adică de scădere a creditului. Ponderea a ajuns la 97% în Ungaria și de 50% în România, rată care include și creditul acordat guvernului.
