Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ proiectului de modificare a Legii privind statutul magistraților depus în decembrie anul trecut de 40 de parlamentari PSD, în frunte cu deputatul Cătălin Rădulescu, proiect care îl elimină pe președintele României din procedura de numire a șefilor Parchetelor, precum și a celor ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, prerogativa numirii acestora urmând să fie preluată de către Senat.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
"(...) această propunere nu își găsește justificare din perspectivă constituțională, tinzând să încalce principiul separației și echilibrului puterilor consacrat de (...) Legea fundamentală, prin atribuțiile pe care le conferă puterii legiuitoare în ceea ce privește aspecte deoebit de importante ale carierei magistraților, cum este numirea în funcțiile de conducere. În același timp, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru garantarea deplină a independenței sistemului judiciar, ca un corolar al dreptului garantat la un proces echitabil (...), este necesar ca sistemul judiciar să fie independent atât față de executiv, cât și față de Parlament", se arată în motivarea avizului negativ al CSM la proiectul de lege al PSD.
În plus, apreciază Consiliul, "(...) observațiile referitoare la crearea premiselor pentru încălcarea independenței judecătorilor și a ruperii echilibrului între puterile statului se impun cu atât mai mult cu cât în ecuația numirii în funcțiile de președinte, vicepreședinte și președinți de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție este introdus și ministrul justiției (reprezentant al Guvernului, deci al puterii executive)".
"Președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți de Senatul României având în vedere că acesta exercită un mandat de reprezentativitate dat de popor ca deținător al suveranității naționale", se arată în expunerea de motive a draftului de act normativ al PSD.
În prezent, legea prevede că numirile în toate funcțiile enumerate sunt făcute de către președinte.
Nu este singura modificare vizată de inițiatori. Aceștia mai vor ca Senatul să numească șefii ÎCCJ la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ministrul Justiției ar urma să facă propunerile pentru numirea în funcțiile respective dintre judecătorii desemnați în acest scop de Adunarea Generală a Judecătorilor din ÎCCJ.
Forma în vigoare a legii prevede că numirile în funcții de conducere la Înalta Curte sunt făcute de președintele României la propunerea CSM, fără implicarea ministrului Justiției sau a Adunării Generale a Judecătorilor.
În plus, PSD vrea să majoreze pragul minim de vechime în ÎCCJ al judecătorilor, pentru numirea în funcții de conducere, de la 2 la 5 ani. Mai mult, mandatul în funcții este prelungit de la 3 ani în prezent la 4 ani și se elimină posibilitatea reînvestirii, prevăzută de legea în vigoare, o singură dată.
În privința șefilor parchetelor, proiectul prevede că numirile în funcții vor fi făcute de către Senat, la propunerea ministrului Justiției și cu avizul CSM. Parlamentarii PSD vor, de asemenea, să prelungească mandatele în funcții de conducere la parchete de la 3 la 4 ani și să elimine posibilitatea reînvestirii.
Proiectul mai stipulează majorarea vechimii minime ca magistrat, pentru accederea în funcții de conducere, de la 10 ani la 16 ani pentru șeful DNA, șeful DIICOT și cel al Parchetului ÎCCJ și de la 10 ani la 14 ani pentru adjuncții acestora și pentru procurorii șefi de secție.
