Europa va avea o nouă „foaie de parcurs” în materie de autovehicule, combustibili și stimulente, odată cu decizia finală luată de Comisia Europeană. Ursula von der Leyen și alți membri ai comisiei au pus cap la cap propunerile și protestele țărilor membre și pe cele ale reprezentanților industriei auto și au pregătit o listă de măsuri pe care le vor implementa în perioada următoare.
Printre cele mai importante se numără eliminarea interdicției motoarelor cu combustie, în 2035, crearea unei noi clase de automobile electrice ieftine, exceptate de la o serie de reglementări, dar și măsuri în zona vehiculelor comerciale.
Principalul scop al acestor măsuri este susținerea industriei auto în fața scăderii cererii și în fața competiției tot mai puternice venită dinspre China.
Cea mai importantă decizie este cea care va elimina interdicția de vânzare de autovehicule noi care emit CO2, prevăzută să intre în vigoare în 2035. Conform declarațiilor făcute de Manfred Weber, președintele celui mai mare partid din Parlamentul European, PPE, se va introduce o obligație de reducere a emisiilor cu 90% până în 2035, în locul reducerii cu 100% cât era prevăzut anterior.
Asta înseamnă că producătorii vor putea vinde și după 2035 mașini cu combustie, cu condiția ca emisiile medii pe flote să fie la nivelul de 10% din cele care existau la data semnării Green Deal.
O a doua decizie importantă va fi legată de crearea unei noi categorii de vehicule, complet electrice și accesibile. Aceasta ar urma să fie exceptată de la reglementările în vigoare legate de emisii, cu condiția ca mașinile și componentele lor să fie produse în Europa. Se așteaptă o limitare a dimensiunilor după modelul kei-car din Japonia, iar excepția de la prevederile legate de emisii și sisteme de asistență ar putea permite companiilor să le vândă la prețuri foarte mici.
A treia măsură așteptată este legată de țintele de emisii pe următorii 10 ani, care înseamnă pentru producătorii auto vânzări tot mai multe de mașini electrice și hibride, cu investiții tot mai costisitoare în tehnologii de reducere a emisiilor. Legislația inițială prevedea un calcul anual al mediilor emisiilor pe flota vândută. În 2030 ar fi trebuit atinsă o reducere de 55% din nivelul emisiilor.
Între timp s-a obținut o derogare pentru următorii trei ani, prin care companiile pot face o medie pe cei trei ani, în loc să raporteze anual emisiile. Acum se așteaptă la noi concesii, care ar putea însemna o prelungire a perioadei de conformare și o amânare a datei de 2030.
O a patra măsură ar putea fi legată de un sistem de subvenționare la nivelul UE, care să permită statelor membre să susțină producția locală de automobile electrice prin programe de tip Rabla. Acest program ar putea să fie suplimentat cu programe naționale, după caz. Este foarte posibil să fie anunțată o condiționare a producției pe teritoriul UE.
Nu în ultimul rând, o decizie majoră va fi pentru vehiculele comerciale ușoare (LCV), care au un traseu legislativ ușor diferit de cel al autoturismelor. Producătorii au avertizat în repetate rânduri că legislația care limitează emisiile în acest segment va genera probleme majore industriei auto, în absența unor programe sustenabile privind infrastructura de încărcare și stimulentele de achiziție. Cei mai importanți constructori de LCV-uri au cerut relaxarea legislației pentru a nu genera și mai multe probleme financiare.
Pentru Uniunea Europeană, menținerea unei industrii auto competitive este vital, în condițiile în care această industrie reprezintă o veritabilă coloană vertebrală a economiei. Unitățile de producție de vehicule și de componente angajează în prezent 13,6 milioane de persoane, adică 8,1% din totalul locurilor de muncă din UE. Veniturile statelor membre din impozitele plătite de aceste companii se ridică la aproape 500 de miliarde euro anual.
Exporturile UE de vehicule generează un excedent comercial de aproape 100 miliarde anual, în timp ce producția de vehicule și componente reprezintă 8% din PIB-ul UE. Nu în ultimul rând, 85 de miliarde de euro sunt cheltuiți anual de industria auto în cercetare și dezvoltare, adică aproximativ 34% din totalul acestor cheltuieli la nivelul UE, generând totodată tehnolgii noi și inovatoare în mobilitate și în alte domenii.
