Dosarul Roșia Montană a fost trimis la UNESCO, pentru a fi inclus în patrimoniul cultural mondial

Dosarul Roșia Montană a fost trimis la UNESCO, pentru a fi inclus în patrimoniul cultural mondial
scris 5 ian 2017

Dosarul “Peisajul Cultural Minier Roșia Montană” a fost trimis la UNESCO, pentru a fi inclus în patrimoniul cultural mondial.

Depunerea dosarului a fost efectuată cu asumarea fostului ministru al Culturii, în ultima zi a mandatului fostului Guvern, după informarea și consultarea fostului prim-ministrul Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

Profit.ro a anunțat anterior că ministrul Culturii l-a somat pe premierul Dacian Cioloș să-și asume dosarul includerii peisajului cultural minier de la Roșia Montană în patrimoniul cultural mondial UNESCO, arătând că, dacă acest lucru nu va fi făcut atunci, în scurtul mandat rămas al actualului Guvern tehnocrat, șansele de realizare vor scădea considerabil în următoarea guvernare.

Recent, fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, declara că Executivul amână depunerea dosarului temându-se că acest lucru ar putea pune în pericol poziția României în litigiul cu Gabriel Resources, acționarul majoritar al RMGC, dezvoltatorul proiectului minier blocat de la Roșia Montană, litigiu judecat în prezent în procedură arbitrală la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington. Încă din martie, Gabriel Resources le transmitea investitorilor că eventuala includere a sitului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO ar limita șansele rezolvării amiabile a litigiului cu statul român.

Potrivit sursei citate, dosarul privind includerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost înmânat Delegației României la UNESCO de la Paris pe 9 decembrie 2016, la 11 luni după înscrierea Roșiei Montane pe lista indicativă UNESCO.

"Totuși, dosarul finalizat nu a fost (încă) asumat de primul ministru. Este ultimul pas de care mai depinde înscrierea sa oficială pe agenda UNESCO și recunoașterea internațională a Roșiei Montane ca sit unic în lume. Îmi exprim îngrijorarea profundă că dacă depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO nu se va face acum, cu asumarea actualului Guvern, șansele scad major ca acest lucru să se mai întâmple în următoarea guvernare. Consider că asumarea dosarului Roșia Montană în UNESCO este o responsabilitate pe care o avem față de comunitatea locală, față de așteptările societății civile, față de comunitatea științifică națională și internațională care s-a implicat în realizarea acestui demers", a declarat ministrul Culturii Corina Șuteu, într-o postare pe Facebook.

China, cel mai mare poluator al planetei, introduce o taxă pentru poluatori, dar din 2018 și fără sancțiuni CITEȘTE ȘI China, cel mai mare poluator al planetei, introduce o taxă pentru poluatori, dar din 2018 și fără sancțiuni

Ea mai arată că Ministerul Culturii rămâne consecvent celor întreprinse în acest mandat în ceea ce privește Roșia Montană și că situl din Munții Apuseni, unic în lume, trebuie recunoscut la nivel internațional și protejat.

"Din perspectiva Ministerului Culturii nu există niciun argument științific sau legat de conservarea patrimoniului care să blocheze depunerea oficială a acestui dosar. Patrimoniul de la Roșia Montană este o resursă inestimabilă, inclusiv din punct de vedere economic. Protejarea lui garantează viitorul dezvoltării zonei și este o obligație în raport cu legislația românească și cu tratatele internaționale pe care țara noastră și le-a asumat. Orice amânare sau evitare a îndeplinirii acestor obligații este, credem, împotriva interesului național. Șansa pe care o are acum Roșia Montană se situează într-o fereastră restrânsă de oportunitate. Neasumarea dosarului la nivel de Premier în timpul scurt rămas până la numirea noului Guvern aruncă recunoașterea Roșiei Montane pe lista UNESCO într-un orizont incert", scrie Corina Șuteu.

Anterior, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Cioloș și semnată alături de senatorul USR Mihai Goțiu, fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, și el actualmente senator USR, declara că Executivul amână depunerea dosarului considerând că acest lucru ar putea pune în pericol poziția României în litigiul cu Gabriel Resources, acționarul majoritar al RMGC, dezvoltatorul proiectului minier blocat de la Roșia Montană, litigiu judecat în prezent în procedură arbitrală la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.

ANALIZĂ Creșterea deficitului bugetar când împrumuturile se scumpesc, principala provocare pentru noul guvern în 2017 CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Creșterea deficitului bugetar când împrumuturile se scumpesc, principala provocare pentru noul guvern în 2017

Semnatarii arată că specialiștii de la Institutul Național al Patrimoniului (INP), precum și cei din Ministerul Culturii au reușit să finalizeze în mai puțin de un an dosarul de includere a Roșiei Montane pe lista UNESCO, inițiat în timpul mandatului de ministru al lui Vlad Alexandrescu.

”Cu stupefacție am aflat însă că reprezentanți ai Ministerului Culturii și ai INP, împreună cu ambasadorul României la UNESCO, Adrian Cioroianu, au ajuns și au prezentat acest dosar reprezentanților UNESCO de la Paris, săptămâna trecută, dar nu au primit undă verde să-l depună! Din informațiile pe care le avem, această amânare este cauzată de o neînțelegere, potrivit căreia listarea Roșiei Montane în UNESCO ar putea pune în pericol poziția României în arbitrajul în care a fost chemată de către Gabriel Resources, compania care intenționează să exploateze cu cianuri aurul de la Roșia Montană. Potrivit opiniei specialiștilor în patrimoniu și în drept pe care i-am consultat, listarea Roșiei Montane în UNESCO reprezintă o uriașă oportunitate de dezvoltare, dar protecția patrimoniului cultural de aici este asigurată pe deplin de includerea acestui sit pe lista Monumentelor Istorice de Clasă A din România. E cât se poate de simplu: legea românească interzice fără echivoc distrugerea unui sit de pe lista Monumentelor Istorice”, se arată în scrisoare, dată publicității pe 21 decembrie.

Semnatarii subliniază că amânarea depunerii dosarului la UNESCO nu instituie vreo protecție suplimentară (alta decât cea deja asigurată de legile românești) și, implicit, este un argument fără valoare în arbitrajul cu Gabriel Resources. Ca atare, cei doi îi cer premierului Cioloș să dispună depunerea dosarului.

FOTO Crăciunul ilustrat și comentat în presa românească a anilor \'30-\'40. De la desene de Victor Ion Popa, la întâmplările de tinerețe ale lui Constantin Bacalbașa și reclame vechi CITEȘTE ȘI FOTO Crăciunul ilustrat și comentat în presa românească a anilor '30-'40. De la desene de Victor Ion Popa, la întâmplările de tinerețe ale lui Constantin Bacalbașa și reclame vechi

”De fapt, e doar un pretext pentru a bloca dezvoltarea localității și a întregii zone din Munții Apuseni pe baza valorificării patrimoniului cultural (iar listarea UNESCO ar reprezenta o oportunitate uriașă în acest sens) și a resurselor naturale (altele decât cele minerale). Știm că sunteți inițiator și susținător al strategiei pentru Investiții Teritoriale Integrate, Roșia Montană fiind una dintre zonele alese pentru a deveni un model de aplicare a acestei strategii. Din acest punct de vedere, valorificarea oportunității listării Roșiei Montane în UNESCO reprezintă un vector principal de dezvoltare. În conformitate cu opțiunea membrilor comunităților din Apuseni (exprimată și adoptată în toamna lui 2013 prin Proclamația de la Câmpeni), a opiniei publice, manifestată în stradă, a specialiștilor din toate domeniile și inclusiv a dumneavoastră, prin strategiile asumate și promovate public, vă solicităm să dispuneți depunerea dosarului Roșia Montană – peisaj cultural la UNESCO”, adaugă Alexandrescu și Goțiu.

În ultimul raport al Gabriel Resources, aferent trimestrului III al anului, se menționează că nici compania și nici RMGC nu au fost consultate sau notificate cu privire la includerea Roșia Montană pe lista indicativă pentru includere viitoare în patrimoniul UNESCO. Această eventuală includere este considerată de Gabriel Resources un factor de risc pentru business.

În martie, într-o informare adresată investitorilor, Gabriel Resources arăta că, în înțelegerea sa, pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO este nevoie, printre altele, de acceptul comunităților locale, în urma unui proces de consultare, care nu avusese loc la acea dată, și că întreaga procedură de acceptare a obiectivului în patrimoniul UNESCO ar putea dura mai mulți ani. De altfel, în 2013, ministrul de atunci al Culturii, Kelemen Hunor, declara că nu poate trimite dosarul Roșia Montană la UNESCO fără acceptul autorităților locale și că acestea nu vor să semneze actele necesare în acest sens.

"Includerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO va fi subiectul unui proces de evaluare care ar putea dura mai mulți ani. Cu toate acestea, dacă această includere va fi realizată, va avea un efect material advers asupra business-ului, activelor și situației financiare a companiei întrucât va limita termenii în care ar putea fi găsită o rezolvare amiabilă a litigiului cu Guvernul României", se menționa în informarea Gabriel Resources adresată investitorilor.

Kazahstanul plătește 4,5 miliarde de dolari pentru a salva cea mai mare bancă a țării CITEȘTE ȘI Kazahstanul plătește 4,5 miliarde de dolari pentru a salva cea mai mare bancă a țării

Pe 21 iulie 2015, Gabriel Resources anunța că a reclamat statul român la ICSID și că a cerut despăgubiri, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada și Marea Britanie. Reclamația a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu președintelui, premierului și Guvernului României, invitând autoritățile române să discute găsirea unei soluții amiabile, la care nu a primit nici un răspuns.

"Prin acțiunile și inacțiunile sale, România a blocat și a împiedicat implementarea proiectului, cu încălcarea drepturilor investitorilor și fără justă compensație, privând efectiv Gabriel Resources de valoarea investițiilor sale. Tratamentul aplicat de România Gabriel Resources și investițiilor sale încalcă obligațiile prevăzute de tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, provocând pierderi semnificative Gabriel Resources. În cererea sa de arbitraj, Gabriel Resources solicită compensarea integrală care i se cuvine potrivit prevederilor tratatelor pentru faptul că i-au fost încălcate drepturile cu privire la dezvoltarea proiectului, ca o consecință a violării de către România a acestor tratate", se arăta într-un comunicat al Gabriel Resources de la acea dată, în care se preciza că Gabriel Resources a investit în total peste 700 milioane dolari în proiectul de la Roșia Montană.

Pe 23 septembrie 2016 a avut loc prima audiere publică din cadrul procedurii de arbitraj.

Gabriel Resources deține 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
rosia montana
rmgc
gabriel resources
dacian ciolos
ministerul culturii
corina suteu