Rezultatele 1 - 25 din 28 pentru "rmgc"

Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, a solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 5 ani a duratei de valabilitate a licenței de concesiune pentru exploatare a perimetrului auro-argintifer Roșia Montană. Licența a intrat în vigoare în urmă cu 20 de ani, în 1999, și urmează să expire luna viitoare, pe 21 iunie.

Statul român respinge acuzațiile Gabriel Resources potrivit cărora, prin acțiunile și inacțiunile sale, i-ar fi expropriat companiei investițiile în proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, provocându-i daune de peste 4 miliarde de dolari, și arată, în contrapledoaria depusă la tribunalul arbitral de la Washington, fără să-și recunoască vreo culpă, că teoretic, în cel mai rău caz, Gabriel Resources ar putea fi îndreptățită la despăgubiri din partea Guvernului doar pentru eventuala întârziere a începerii proiectului, însă în sumă substanțial mai mică.

Potrivit datelor Gabriel Resources, salariul anual brut de bază al lui Dragoș Tănase ca director general al RMGC este de 408.688 dolari canadieni (circa 1,27 milioane lei pe an, respectiv 106.000 lei pe lună). Fostul CEO al Gabriel Resources, Jonathan Henry, avea, înainte de a părăsi compania, un salariu anual brut de bază de 735.311 dolari canadieni.

La începutul lunii iulie 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internațional în curs. "Noi, guvernarea PSD – ALDE, nu am fost și nu suntem dispuși să plătim din buzunarul cetățeanului cele peste 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma acestui litigiu", a susținut ministrul Culturii, George Ivașcu.

Calculele se bazează pe pretenția companiei de a fi identificat cu precizie momentul în timp de la care presupusul prejudiciu ar fi devenit efectiv: 29 iulie 2011. Întâmplător sau nu, la data respectivă, acțiunile Gabriel Resources erau cotate pe bursa din Toronto la prețul de 7,79 dolari/titlu, cu doar circa 9% sub maximul istoric de 8,60 dolari/titlu consemnat în iunie 2010.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în martie, într-o dispută dintre Slovacia și o companie de asigurări din Olanda, că prevederile din tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate între statele UE, care impun ca litigiile legate de aceste tratate să fie rezolvate în tribunale arbitrale internaționale, încalcă legislația europeană. Decizia are deja efecte - compania franceză Airbus Helicopters a anunțat că își retrage o acțiune de arbitraj internațional declanșată împotriva Poloniei.

În ultimul său raport trimestrial, Gabriel Resources afirmă că includerea localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO “ar avea un impact material advers asupra afacerilor, activelor și situației financiare a companiei prin aceea că ar limita drastic termenii în care un proiect minier în zonă ar putea fi autorizat și, în consecință, și posibilitatea unei rezolvări amiabile a disputei cu statul român“.

Suspendarea survine cu doar o săptămână înaintea deadline-ului din 15 februarie până la care statul român trebuie să depună la tribunal documentația de răspuns la memoriul Gabriel Resources înaintat instanței în vara anului trecut, în care compania își prezenta și argumenta pretențiile de peste 4 miliarde de dolari față de România.

În acest fel, Gabriel Resources, practic, se întoarce într-un fel de unde a plecat. La înființare, în 1997, numele său inițial a fost Starx Resources Canada și s-a listat pe bursa din Vancouver. TSX Venture Exchange, unde Gabriel Resources își va transfera acțiunile, a fost creată în 1999 prin fuziunea burselor din Vancouver, Alberta și Montreal.

ANAF a cerut companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, să plătească dobânzi și penalități în cuantum de 18,6 milioane de lei aferente unor rambursări de TVA pe care compania le-ar fi primit nejustificat.

A fost creat juridic un fond care, în eventualitatea în care Gabriel Resources va avea câștig de cauză în arbitraj, va fi alimentat cu 7,5% din primii 500 milioane dolari din despăgubirile totale câștigate de companie la Washington (37,5 milioane dolari), plus 2,5% din ceea ce depășește suma de 500 milioane dolari. Acest fond va fi utilizat după eventuala victorie în arbitraj pentru recompensarea managerilor, a angajaților de bază ai companiei și a altor experți care au contribuit la obținerea rezultatului pozitiv, sumele individuale pe care le va încasa fiecare urmând să fie stabilite atunci.

Tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, care judecă arbitrajul în care Gabriel Resources cere despăgubiri de 4,4 miliarde dolari statului român pentru blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, a decis că publicul și părțile neimplicate în dispută nu vor avea acces la rapoartele experților prezentate în cadrul procedurii și nici la declarațiile martorilor din proces.

ANAF solicită companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier blocat de la Roșia Montană și subsidiară a canadienilor Gabriel Resources, să plătească 27 de milioane de lei, reprezentând rambursări de TVA către companie pentru achiziția unor servicii în 2011-2016, pe care Fiscul nu le consideră acum justificate.

Canadienii de la Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), vor cere mâine, la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni) de la statul român. Compania acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, prin blocarea proiectului minier de la Rosia Montană.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) declasificase, până la finalul lunii august a anului trecut, un număr de 242 de documente oficiale anterior clasificate ca secrete de serviciu, legate de proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, și era, la acea dată, în curs de a declasifica alte 248, pentru a putea fi consultate, utilizate și prezentate ca probe de către părți în cadrul procedurii de arbitraj a litigiului dintre statul român și Gabriel Resources.

Dosarul “Peisajul Cultural Minier Roșia Montană” a fost trimis la UNESCO, pentru a fi inclus în patrimoniul cultural mondial.

În martie, Gabriel Resources, proprietarul RMGC, dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, le transmitea investitorilor că eventuala includere a sitului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO ar limita șansele rezolvării amiabile a litigiului cu statul român de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.

Cei trei judecători care formează Tribunalul ce arbitrează litigiul dintre statul român și Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, de la Washington, sunt plătiți cu câte 3.000 de dolari pentru fiecare zi în care se ocupă de această speță.

Ministerul Finanțelor Publice nu contrazice însă afirmațiile anterioare ale Gabriel Resources, potrivit cărora ANAF a decis, în septembrie, să anuleze procedura de executare silită a RMGC, care viza o rambursare de TVA în sumă de 27 milioane lei efectuată de stat către companie pentru achiziții de servicii de PR, publicitate, promovare și consultanță, rambursare considerată inițial nejustificată de către Fisc.

Acționarul majoritar al RMGC, compania canadiană Gabriel Resources, a dat statului român deadline până pe 3 decembrie pentru a veni cu 83 de milioane de lei la o majorare de capital a companiei decisă într-o AGA din octombrie, în caz contrar societatea Minvest, controlată de Ministerul Economiei, urmând să-și vadă cota de deținere la RMGC diluată de la 19,3% la sub 1% din acțiuni.

ANAF derulează însă în paralel o altă investigație, mai amplă, care vizează mai multe activități operaționale și tranzacții ale RMGC, pe o perioadă extinsă, între 1997 și 2015, acționarul majoritar al companiei considerând că și această anchetă este nejustificată și a fost inițiată pentru a "submina reputația RMGC și a Gabriel Resources".

Anul trecut, Roșia Montană Gold Corporation a raportat la Ministerul Finanțelor Publice o pierdere de 1,33 miliarde lei, de peste 6 ori mai mare decât în 2014, semn că firma a început deja încă din 2015 să-și reevalueze masiv în minus și să-și treacă la cheltuieli și pierderi active aferente proiectului minier eșuat.

Audierea de la Washington va avea loc în aceeași zi în care, la Curtea de Apel Alba Iulia, este programat primul termen al procesului în care RMGC cere suspendarea unor decizii de impunere și executare ale ANAF din vara aceasta, prin care Fiscul a cerut companiei să plătească 27 milioane lei, reprezentând TVA rambursată în 2011-2016, ANAF considerând că firma nu era îndreptățită la acești bani.

RMGC, dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, a contestat în justiție, luna trecută, deciziile de impunere și de executare ale ANAF din iulie prin care Fiscul a cerut companiei să plătească 27 milioane lei, reprezentând TVA rambursată de către stat către RMGC în perioada 2011-2016, ANAF considerând că firma nu era îndreptățită să i se ramburseze acești bani.

Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, contestă o decizie recentă a ANAF prin care Fiscul somează RMGC să plătească 27 milioane lei, reprezentând rambursări de TVA către companie pentru achiziții de servicii de PR, publicitate, promovare și consultanță pe care ANAF le consideră nelegitime.