Scriitorul Gabriel Liiceanu consideră că Mineriada din 1990 a fost ”cel mai monstruos eveniment pus la cale de șeful statului”, “o barbarie enormă”, menționând că un autor din România, când merge în străinătate, trage după el imaginea a ceea ce se întâmplă în țară.
Gabriel Liiceanu a fost întrebat, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, cum a fost perioada din 1990 când a realizat interviul cu Emil Cioran și în același timp avusese loc și Mineriada din iunie.
“Aveam bilet pentru data de 15 iunie, interviul fusese planificat pe 17 iunie. Am scăpat spre interviu, a fost urât în acele două zile, a fost foarte urât. Editura a fost atacată, așa-zișii mineri – nu erau mineri, erau oameni din structurile cu pricina, din fosta Securitate, devenită SRI – mă căutau în birou. Am ajuns acolo pe un moment scabros al istoriei noastre. A fost cel mai monstruos eveniment pus la cale de șeful statului. A fost o barbarie enormă. Nu știam exact ce se petrecuse oră de oră în Piață. Când am ajuns la Paris, primul lucru pe care l-am văzut la televizor au fost scene atroce din Piața Universității, cu minerii care dădeau cu bâta în tineri, femei, gravide, băieți cu ochelari, studenți”, a afirmat Liiceanu, arată news.ro.
El a povestit că în acele zile avea o întâlnire cu directorul unei edituri franceze pentru o colaborare, dar acesta l-a dat afară din birou și i-a spus că vine dintr-un popor de barbari.
“M-a dat pe ușă afară, mi-a zis că vin dintr-un popor barbar. A zis dumneavoastră nu sunteți normali, cum să fac cu dumneavoastră un parteneriat, sunteți un popor barbar. Ce să mă apuc să spun, că erau ăia să mă lase handicapat pe viață, în cărucior, au intrat cu bâta în birou. Am plecat de acolo umilit în ultimul hal”, a explicat scriitorul.
El a menționat că un scriitor din România trage după el când merge în străinătate imaginea țării sale.
“Noi tragem după noi imaginea politică a țării noastre. Toate popoarele, toate culturile sunt precedate de imaginea politică a țării. Un scriitor din România trage după el când apare acolo imaginea a ce se întâmplă aici. Ce s-a întâmplat zilele trecute, cu nu știu ce persoane din Parlament, ce se întâmplă cu corupția. Avem o ștampilă, ei când ne văd, ne văd ștampilați cu imaginea pe care o purtăm cu noi în lume. Asta este teribil. Îmi era rușine să spun că sunt român. L-am văzut pe Giscard, președintele Franței, dând un interviu, după o vizită a lui Ceaușescu, după 90 a dat-o. <<Să vă spun cum arăta când l-am primit în vizită. A venit cu o suită enormă, când au plecat au devastat palatul în care îi cazase, robinete, lucruri deosebite, tot ce era mai frumos în acel palat de primit oaspeți>>. Eu în clipa aia trăgeam după mine imaginea eu sunt ca ei, așa mă văd. Asta e un mare handicap pe care îl avem”, a povestit Gabriel Liiceanu.
