O Românie mai polarizată ca oricând de la revenirea la democrație în 1990 se confruntă cu o ciocnire între două modele de țară după primul tur al alegerilor prezidențiale repetate de duminică, în care ultranaționalistul George Simion s-a impus clar în fața proeuropeanului Nicușor Dan, comentează EFE.
Potrivit numărătorii practic încheiate, atât în interiorul, cât și în exteriorul țării, liderul partidului naționalist populist AUR a câștigat cu 41% din voturi, aproape de două ori mai mult decât cel mai apropiat rival al său, primarul Bucureștiului, cu care se va confrunta în turul al doilea și decisiv al alegerilor, pe 18 mai, scrie Agerpres.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Simion a primit peste 3,8 milioane de voturi, o parte semnificativă din acestea provenind din diaspora românească, din care aproape un milion de persoane s-au prezentat la vot, peste 60% fiind în favoarea liderului ultranaționalist.
Dan, pe de altă parte, a reușit în ultima parte a numărătorii voturilor să îl învingă pe candidatul marii coaliții de guvernare, Crin Antonescu, cu aproximativ 86.000 de voturi, datorită și susținerii puternice din partea diasporei (25%).
La primele ore ale dimineții de luni, după ce a fost clar că s-a calificat pentru turul al doilea, Dan a recunoscut în fața susținătorilor săi că votul va fi dificil și că nu va fi o dezbatere între politicieni individuali, ci mai degrabă o 'dezbatere pro și contra' orientării occidentale a României, o fostă țară comunistă care este membră a Uniunii Europene UE și a NATO.
Dan, care conduce Primăria Bucureștiului din 2020 ca politician independent, a adăugat că sarcina sa și a echipei sale de campanie va fi acum să convingă oamenii că acesta este cadrul în care se va desfășura campania.
''Sunt optimist că vom câștiga'', a declarat matematicianul în vârstă de 55 de ani, care a studiat în Franța în anii 1990.
Întrebat despre faptul că până acum nici Antonescu, candidatul coaliției de guvernare formată din social-democrați, liberali și minoritatea maghiară, nici Elena Lasconi, o contracandidată de centru, nu și-au îndemnat deschis alegătorii să voteze pentru el în turul al doilea, Dan a răspuns că acest lucru nu este atât de important.
''Ceea ce va fi important este modul în care oamenii se vor poziționa'', a conchis el.
Analiștii locali sunt de acord că sarcina lui Dan de a opri ascensiunea la putere a lui Simion va fi foarte dificilă.
''Al doilea tur va fi interesant. Dan va căuta aliați politici și va încerca să își maximizeze baza electorală. Dar Simion va face același lucru'', a declarat analistul Radu Delicote.
''Cifrele raționale (de susținere) sunt acum de partea lui Simion, dar cifrele emoționale se vor consolida în câteva zile', a declarat expertul pentru EFE.
Simion, un populist în vârstă de 38 de ani a cărui carieră politică a luat avânt în timpul gestionării pandemiei de coronavirus din 2020, nu a apărut duminică seara în fața susținătorilor săi sau a camerelor de luat vederi, limitându-se să transmită un mesaj înregistrat din biroul său.
Simion se prezentase în aceste alegeri drept ''moștenitorul politic'' al ultranaționalistului pro-rus descalificat Călin Georgescu, care a câștigat împotriva tuturor pronosticurilor în primul tur al alegerilor din 2024, grație unei campanii sofisticate pe rețelele de socializare, în special TikTok, foarte popular în România.
Potrivit serviciilor de informații și justiției române, această campanie a constituit o ingerință din străinătate, probabil din partea Rusiei, iar alegerile au fost anulate și reluate duminică.
Biroul prezidențial al României are puteri importante, în special în politica externă și de apărare, iar aceste alegeri sunt, prin urmare, esențiale pentru direcția politică viitoare a țării.
UE și NATO urmăresc procesul electoral cu un interes și o îngrijorare deosebite, având în vedere posibilitatea tot mai plauzibilă ca un candidat ultranaționalist, admirator al lui Donald Trump și eurocritic să devină liderul țării.
Simion este deosebit de controversat în țările vecine, Republica Moldova și Ucraina, unde a fost declarat persona non grata pentru că a revendicat în trecut o parte din aceste teritorii pentru România.
Liderul AUR este, de asemenea, împotriva continuării sprijinului militar acordat Ucrainei în efortul acesteia de a se apăra împotriva invadării rusești.
România formează flancul sud-estic al NATO și găzduiește un contingent mare de trupe NATO, jucând un rol-cheie în stabilitatea și securitatea regională în regiune, scrie EFE.
