Sancțiune rară pentru un fost președinte: Nicolas Sarkozy a fost exclus din Legiunea de Onoare.
Aceasta în urma condamnării sale, devenită definitivă, la un an de închisoare pentru corupție în afacerea interceptărilor telefonice, conform news.ro.
Fostul președinte (2007-2012), care a fost de asemenea exclus din Ordinul Național al Meritului, devine astfel al doilea șef de stat francez care este lipsit de această distincție, după mareșalul Pétain, care a rămas fără Legiunea de Onoare în urma condamnării sale în august 1945 pentru înaltă trădare și conspirație cu inamicul.
Această decizie simbolică era așteptată de când condamnarea lui Nicolas Sarkozy în afacerea interceptărilor telefonice a devenit definitivă prin respingerea recursului de către Curtea de Casație în decembrie.
În acest caz, fostul șef de stat a fost găsit vinovat că, în 2014, a încercat să mituiască un magistrat al Curții de Casație, Gilbert Azibert, în speranța de a obține informații confidențiale și cu ajutorul avocatului său Thierry Herzog.
Toți trei au fost condamnați, în primă instanță și în apel, la aceeași pedeapsă de trei ani de închisoare, dintre care unul fără suspendare.
Curtea de Casație a Franței, cea mai înaltă jurisdicție franceză, a respins la finele anului trecut recursul fostului președinte al Republicii, Nicolas Sarkozy, pentru corupție și trafic de influență, făcând astfel definitivă condamnarea lui la un an de monitorizare cu ajutorul unei brățări electronice, o premieră pentru un fost șef al statului francez.
Această pedeapsă, care fusese suspendată până la decizia Curții de Casație, a devenit acum aplicabilă, astfel încât Sarkozy să fie convocat în fața unui judecător care va stabili termenii purtării brățării electronice.
Nicolas Sarkozy a fost condamnat în primă instanță pe 1 martie 2021, apoi în apel pe 17 mai 2023, inclusiv la o interdicție de 3 ani de a fi ales.
De fiecare dată, fostul președinte a fost găsit vinovat că a încheiat în 2014, împreună cu avocatul său de atunci, Thierry Herzog, un "pact de corupție" cu Gilbert Azibert, înalt magistrat la Curtea de Casație, în schimbul unui post onorific în Monaco.
Scopul era ca Azibert să transmită informații și să încerce să influențeze în cazul unui recurs formulat de Sarkozy în afacerea Bettencourt, de donații acordate partidului de dreapta UMP de către moștenitoarea grupului L'Oréal, Liliane Bettencourt (decedată în 2017), și în care justiția a abandonat între timp urmărirea penală.
Clamându-și încă de la început nevinovăția, Sarkozy, Herzog și Azibert au depus recursuri, asupra cărora s-a pronunțat miercuri Curtea de Casație.
În fața acestei Curți, care controlează aplicarea corectă a dreptului și nu fondul dosarelor, avocații au contestat mai ales legalitatea ascultărilor aflate în centrul dosarului.
Avocatul Patrice Spinosi a invocat o hotărâre a CEDO de pe 16 iunie 2016, argumentând că "Nicolas Sarkozy nu poate fi condamnat penal pe baza unor discuții pe care le-a avut cu avocatul său", întrucât acestea nu pot fi "utilizate împotriva sa".
