Erau necesare 233 voturi favorabile.
Au fost doar 212 voturi exprimate, din care 189 pentru și 23 contra, din 287 parlamentari prezenți.
Acum, președintele ar trebui să formuleze o nouă propunere de premier. Dacă și aceasta va fi respinsă, se poate ajunge la dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate.
DOCUMENTUL INTEGRAL AL PROGRAMULUI DE GUVERNARE PROPUS PARLAMENTULUI POATE FI VĂZUT AICI
Reacția lui Veștea
Premierul desemnat Adrian Veștea, care nu a reușit să primeasc luni noaptea votul Parlamentului, a declarat că a venit în acest proiect cu bune intenții și a considerat că este necesar să răspundă la această provocare și îi pare rău că nu s-a putut materializa. El a menționat că va urma tot o perioadă de nesiguranță, de neliniște pentru români.
”Am venit în acest proiect cu bune intenții, dintr-o funcție aleasă, pe care mi-am câștigat-o în urma unui vot uninominal. Am considerat că este necesar să răspund la această provocare. Îmi pare rău că nu s-a putut materializa. Ceea ce cred este că în perioada următoare va fi tot o perioadă de nesiguranță, o perioadă de neliniște pentru români”, a spus el, după vot.
Despre discuțiile cu liderul AUR, George Simion, Veștea a arătat că a considerat că este necesar și responsabil din partea sa, atâta vreme cât era nevoit să treacă acest guvern, să stea de vorbă cu toate formațiunile politice și să le asculte punctele de vedere.
”Nu le-am promis altceva decât că voi sta permanent la discuții, voi prelua ideile bune, vom încerca să identificăm soluții cât mai bune pentru economia României, fiindcă principala problemă pe care o ridicat-o erau teme economice”, a subliniat el.
Veștea a mai declarat că fiecare partid politic a avut dreptul să se manifeste într-un fel.
”Eu știu că ne-am făcut datoria. Am avut o săptămână în care am încercat să creionez un program de guvernare, să am alături de mine un guvern responsabil care să poată să răspundă necesităților. (..) Ceea ce vă pot spune este că eu consider că am conștiința împăcată. Mi-am făcut datoria. Este decizia lor. Eu am vorbit cu partidele parlamentare”, a spus la final Veștea.
Componența Cabinetului propusă parlamentarilor era următoarea:
Adrian Veștea – Prim-ministru (PNL)
Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (PSD)
Alina Gorghiu – vicepremier (PNL)
Diana Morar – vicepremier (independent)
Luca Niculescu – ministru de Externe (independent)
Alexandru Nazare – ministru de Finanțe (independent)
Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (independent)
Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității (PSD)
Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării (PNL)
Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (independent)
Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL)
Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD)
Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii (PSD)
Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale (PNL)
Radu Marinescu – ministru al Justiției (PSD)
Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD)
Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii (PNL)
Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD)
Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD)
Alexandru Rogobete - ministru al Sănătății (PSD)
Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD)
Prorgramul de guvernare are un capitol intitulat Măsuri prioritare
Creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale
• ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizării, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
• Îmbunătățirea legislației privind evaziunea fiscală și a executării silite;
• Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
• Analiza excepțiilor fiscale și corectarea acestora, acolo unde este cazul;
Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții
• Prioritizarea programelor de investiții din bugetul național:
a) optimizarea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiții;
b) reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții;
c) introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (de exemplu, număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție);
d) evaluarea impactului proiectelor finalizate (de exemplu, număr racordați la rețele de apă, canalizare etc.);
e) standarde de cost revizuite.
• Evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul „Anghel Saligny“.
Reforma administrației locale
• Inițierea unei foi de parcurs privind reforma administrativ-teritorială pentru creșterea eficienței administrației publice, consolidarea capacității administrative a autorităților locale, reducerea birocrației și utilizarea mai eficientă a fondurilor publice și europene.
• Stimularea performanței (de exemplu, alocări în funcție de gradul de încasare a impozitelor, responsabilizarea în autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele);
• Coordonare și colaborare eficientă între Poliția Locală și Poliția Națională;
• Creșterea capacității de încasare a impozitelor;
• Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați
Modificarea legislației generale care să susțină reformele
• Revizuirea statutului funcționarilor publici și al celor parlamentari;
• Dezvoltarea unui sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanță pentru conducerile instituțiilor;
• Crearea mecanismului de control intern în timp real la nivelul administrației publice și a celorlalte entități care gestionează/beneficiază de fonduri publice cu rol în principal de preventive
5. Restructurarea companiilor de stat
• Consilii de supraveghere sau administrație formate din profesioniști;
• Transparență (de exemplu, CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.);
• Indicatori de performanță urmate de demiteri pentru neîndeplinirea acestora;
• Reducerea subvențiilor și creșterea eficienței;
• Auditarea activelor;
• Eficientizarea și restructurarea companiilor de stat care au pierderi cronice;
• Eficientizarea participațiilor statului și dezvoltarea pieței de capital românești
6. Reforma administrației publice centrale
• Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare;
• Calculul corect al personalului și reducerea acestuia acolo unde se impune; • Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;
• Salarizare unitară în sistemul public.
7. Mai mulți angajați în economie
• reducerea perioadei de șomaj;
• ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;
• eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate; sprijin și măsuri de recalificare și ocupare pentru angajații afectați de concedieri colective, cu finanțare din Fondul European de Ajustare la Globalizare;
• reducerea numărului de tineri NEET prin implementarea unor măsuri integrate de identificare, formare și integrare durabilă pe piața muncii prin programe dedicate primului loc de muncă.
• promovarea incluziunii pe piața muncii a persoanelor greu angajabile: persoane peste 50 de ani, șomeri de lungă durată, familii monoparentale, mame cu 3 sau mai mulți copii, persoane cu dizabilități, prin măsuri dedicate de ocupare, formare și sprijin pentru angajare.
• adaptarea politicilor privind admiterea, ocuparea și integrarea lucrătorilor străini la necesitățile economiei și la deficitul de forță de muncă din sectoarele prioritate.
8. Resurse naturale valorificate mai bine
• Raportare mai clară a producției și a veniturilor datorate statului;
• Inventarierea activelor și resurselor subutilizate - Guvernul va realiza o inventariere a activelor, perimetrelor și resurselor care nu sunt valorificate corespunzător, pentru a identifica soluții de punere în valoare, relansare sau reorganizare. Folosirea resurselor naturale pentru securitate economică și energetică.
9. Reforma pensiilor speciale
• Reforma sistemului de salarizare în sectorul public, prin adoptarea unor noi legi care să elimine inechitățile, să asigure o remunerare echitabilă și să creeze o bază corectă pentru calculul drepturilor de pensie;
• Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție;
• Limitarea câștigurilor din pensiile necontributive;
• Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare
