Speranțele operatorilor din Marea Neagră, în special cele ale OMV Petrom, de a fi adoptat rapid un proiect de modificare a Legii offshore care să reducă povara fiscală și să permită luarea unei decizii favorabile de investiție anul viitor par a fi fost spulberate de noul ministru al Economiei, Energiei și Mediului de afaceri, Virgil Popescu. Acesta spune că nu va fi adoptată nicio ordonanță sau vreun proiect de lege “pentru deblocarea investițiilor din Marea Neagră” înainte de a exista un consens politic pe această temă.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
“Pentru deblocarea investițiilor din Marea Neagră va trebui un proiect asumat politic de către toate forțele politice. Eu am spus încă de la audierile din Parlament că îmi doresc ca pe proiectele majore să existe un consens politic. Pentru că indiferent ce guverne sunt, aceste proiecte trebuie să meargă mai departe. Și nu vom da vreo ordonanță sau vom face vreun proiect de lege în așa fel încât să ne trezim în Parlament că nu există consens și-l vor respinge. Până nu va exista acel consens, nu vom face (niciun proiect de act normativ - n.r.). Și voi merge să discut în comisii cu fiecare grup parlamentar pe acest proiect până voi obține acest consens. Sper să-l obțin. Credeți-mă, nu pot să spun că veștile sunt rele, veștile sunt îmbucurătoare, că se dorește un consens politic pe acest proiect”, a afirmat Virgil Popescu, la Realitatea Plus TV.
Declarațiile noului ministru nu vor fi primite cu entuziasm de oficialii operatorilor din Marea Neagră. În urmă cu numai 2 săptămâni, Rainer Seele, CEO-ul OMV, principalul acționar al OMV Petrom, se declara optimist și anunța luarea unei decizii de investiție în ceea ce privește Neptun Deep în 2020. Cu condiția ca legislația offshore să fie modificată rapid.
“Dacă va fi instalat noul guvern și dacă (proiectul de modificare a legii offshore redactat de fostul guvern Dăncilă și dispărut deja de pe site-ul ministerului energiei - n.r.) urmează un proces de aprobare rapidă și nu va fi schimbat dramatic, atunci cred că am putea avea un cadru foarte atractiv (pentru luarea unei decizii favorabile de investiție în 2020 - n.r.)”, afirma Seele.
Numai că, spre deosebire de Seele, Popescu crede că Legea offshore adoptată de Parlament este una “bună”, OUG 114 fiind cea care a condus, în opinia sa, la amânarea adoptării deciziei finale de investiție.
“Cert este că noi în Parlament am scos o lege offshore, eu zic, bună. Dar după ce-am scos legea offshore a venit guvernul, și-a dat (ordonanța - n.r.) 114, care a aruncat în aer tot mediul de afaceri și a arătat că România nu e predictibilă. Dacă România nu e predictibilă, nimeni nu mai vrea să mai investească”, a declarat Popescu.
Obținerea unui consens politic pe tema modificării Legii offshore va fi un demers extrem de dificil.
În primul rând, PSD și principalul exponent al partidului pe teme economice, Iulian Iancu, sunt autorii modificărilor de majorare a impozitării în domeniul offshore.
“Au spus că investitorii vor pleca (în urma adoptării legii offshore -n.r.). De ce să pleci când ai confirmat zăcământul, când ai confirmat că sunt 84 de miliarde de metri cubi, când știi că valorează 70 de miliarde, când ai dreptul să vinzi 50%, când ai dreptul pe directivă europeană să exporți. De ce să pleci? Nu pleci”, susținea Iancu în momentul adoptării de către Parlament a proiectului de lege prin care impozitul special era extins și în ofshore, iar rata marginală superioară era stabilită la 90%.
În al doilea rând, urmează o perioadă electorală de mai mult de un an, și niciun partid (nici măcar PNL, dovadă declarațiile noului ministru) nu va risca să fie acuzat “că a vândut gratis resursele poporului”.
O altă parte implicată care nu se va entuziasma la anunțul lui Virgil Popescu este Exxon, care, în aceste condiții, va găsi cu greu cumpărător pentru participația sa de 50% în Neptun Deep. Însă foarte probabil, dacă nu va găsi cumpărător, nici nu va continua investițiile. Iar cum americanii sunt operatorii zăcământului, nu va putea fi luată nicio decizie de investiție, nici măcar de către OMV Petrom.
În pofida faptului că Exxon a trimis notificări către reglementatorii români, dar și către OMV Petrom, în care îi informează de decizia sa de a-și vinde participația, noul ministru adoptă poziția fostului guvern, de a susține că nu știe nimic despre acest subiect.
“La minister nu există nimic, există vorbe pe surse. Eu aștept să văd în continuare și mi-aș dori ca de exemplu Romgaz să vină, dacă Exxon iese, să preia (participația Exxon - n.r.). De ce să nu fie și o companie românească în acest proiect. Dar s-așteptăm să vedem decizia Exxon-ului.”
Posibilitatea ca Romgaz să preia participația Exxon, invocată recent și de Iulian Iancu, este mai mult un demers de “wishful thinking” al politicienilor români. Romgaz nu deține nici know-how-ul (de altfel, nici OMV Petrom) și probabil, nici lichiditățile necesare achiziționării a 50% din proiectul Neptun Deep.
De altfel, se pare că dacă există o problemă în segmentul de gaze naturale, Romgaz este soluția. Romgaz ar trebui să investească, potrivit noului ministru, și în modernizarea depozitelor de înmagazinare din România.
