ASFANU: Statul tratează gemenii drept copii „la jumătate de preț”. Familiile pierd peste 56.000 de lei

De fapt orice copil născut cât timp mama este încă în concediul de creștere a unui copil primește mai puțini bani decât fratele anterior, iar suma primită este jumătate din cea a fratelui său.

Pentru gemeni, asta înseamnă că fratele născut 2 minute mai târziu primește o jumătate din banii primului născut. Iar dacă sunt mai mulți, fiecare primește câte jumătate din suma primului copil venit pe lume. Dacă sunt cvintupleți, adică 5 copii născuți odată, mama primește indemnizația întreagă pentru primul născut, iar pentru ceilalți 4 bani ca pentru doi copii. Părinții spun că sistemul îl tratează pe al doilea geamăn și pe ceilalți la sarcinile multiple ca pe „jumătăți de copil”. Inclusiv o naștere prematură poate face ca familia să piardă bani.

CITEȘTE ȘI DIICOT l-a audiat pe socrul lui Călin Georgescu

În fiecare dintre ultimii trei ani, în România s-au născut peste 5.000 de copii din sarcini multiple, 5.485 doar în 2024. Părinții lor se confruntă cu toate cheltuielile deodată: hrană, scutece, tratamente, adesea și luni de spitalizare. Sprijinul statului însă nu se multiplică odată cu nevoile și numărul de copii. Pe 6 octombrie, Curtea Constituțională are din nou pe masă dosarul care ar putea schimba regula.

„Totul este ori trei”

Diana a născut tripleți prin cezariană, la doar 31 de săptămâni de sarcină, chiar în prima zi a anului. Împreună, cei trei bebeluși cântăreau puțin peste cinci kilograme. Au urmat săptămâni de terapie intensivă, iar unul dintre copii a stat intubat 27 de zile.

Lunar, familia plătea aproximativ 1.875 de lei pe lapte praf (25 de cutii), 584 de lei pe scutece și 2.400 de lei pe kinetoterapie, câte două ședințe pe săptămână pentru fiecare copil. Adică aproape 4.900 de lei doar pe strictul necesar.

La acel moment, statul îi acorda Dianei indemnizația integrală doar pentru primul copil. Pentru ceilalți doi primea o sumă fixă, de câte 1.250 de lei.

11.000 de scutece în doi ani și jumătate

Alexandra, mama gemenilor Ana și Teodor, a făcut socoteala: aproximativ 11.000 de scutece consumate în primii doi ani și jumătate. Ca mai toți părinții de gemeni, ajunge, normal, la aceeași concluzie: nevoile celui de-al doilea copil nu sunt o fracțiune din ale primului. Nu consumă împreună un scutec, după cum nici nu dorm unul peste altul într-un pat de un copil.

Andra, profesoară de franceză și ea mamă de gemeni, atrage atenția că problema nu e doar financiară. Timpul și energia unui părinte se împart simultan între doi copii sau mai mulți care plâng, mănâncă și se îmbolnăvesc în același moment.

Plasa de siguranță de care gemenii nu beneficiază

Diferența de tratament devine evidentă când comparăm gemenii cu frații născuți la scurt timp unul după altul.

Pentru aceștia din urmă, legea prevede o protecție specială: Articolul 9¹ din OUG nr. 111/2010. Dacă al doilea copil se naște în cel mult 12 luni de la încheierea primului concediu de creștere a copilului, iar noul calcul ar da o indemnizație mai mică, părintele primește aceeași sumă ca pentru primul copil. Fără această prevedere, perioada scurtă dintre cele două concedii ar fi redus semnificativ suma.

Rezultatul: două concedii de câte 22 de luni, două indemnizații întregi, 44 de luni de sprijin în total pentru părintele care stă acasă. Din 2023, celelalte două luni din fiecare concediu sunt rezervate celuilalt părinte, de regulă tatăl, și nu pot fi transferate.

Regula are însă o limită. Dacă al doilea copil se naște chiar în timpul primului concediu, fără ca părintele să se fi întors la muncă, statul aplică aceeași formulă ca la gemeni: indemnizație întreagă pentru primul copil și doar 50% pentru al doilea.

Cifrele: 169.587 de lei versus 226.116 lei

Majorarea de 50% pentru gemeni a fost adoptată prin OUG 164/2022 și trebuia aplicată de la 1 ianuarie 2023. Normele de aplicare au apărut însă abia în septembrie 2023, iar primele plăți majorate au ajuns la părinți în noiembrie. Până atunci, pentru al doilea copil se acorda doar indemnizația minimă, de 1.314 lei. Noua formulă a îmbunătățit situația, dar decalajul a rămas considerabil.

Să luăm o indemnizație de bază de 5.139 de lei brut pe lună:

• Familia cu gemeni primește 5.139 de lei plus o majorare de 2.569,50 de lei, timp de 22 de luni. Total: 169.587 de lei.
• Familia cu doi copii născuți succesiv, al doilea la maximum un an după încheierea primului concediu, primește 5.139 de lei timp de 22 de luni pentru primul copil și, prin Articolul 9¹, aceeași sumă încă 22 de luni pentru al doilea. Total: 226.116 lei.

CITEȘTE ȘI FOTO&LISTA 13 clădiri din București vor intra în consolidare seismică

Diferența este de 56.529 de lei în defavoarea familiei cu gemeni, adică 25% mai puțin. În plus, aceasta are doar jumătate din perioada de protecție (22 de luni față de 44), deși crește în același timp doi copii cu nevoi identice. Lunile rezervate celuilalt părinte există în ambele situații, așa că nu schimbă comparația.

Toate sumele sunt brute. Din august 2025, din indemnizația de creștere a copilului se reține și contribuția la sănătate (CASS) de 10%.

Ce înseamnă pentru stat: economie sau cost amânat?

Pe hârtie, statul economisește. Pentru o familie cu gemeni și o indemnizație de 5.139 de lei brut, bugetul plătește cu circa 56.500 de lei mai puțin decât pentru doi copii născuți succesiv.

În octombrie 2025, aproximativ 2.120 de copii, al doilea geamăn sau următorii frați din sarcini multiple, primeau indemnizația redusă la jumătate. Potrivit calculelor noastre pe baza datelor oficiale, acordarea unei indemnizații întregi pentru fiecare dintre ei ar costa statul între 40 și 65 de milioane de lei pe an, în funcție de veniturile părinților. Suma reprezintă o fracțiune foarte mică din bugetul de asistență socială.

Statul are însă un argument pe care Curtea Constituțională l-a validat de mai multe ori. Indemnizația este un drept al părintelui, nu al copilului, și înlocuiește salariul pierdut cât timp acesta stă acasă. Un părinte de gemeni lipsește de la muncă o singură dată, așa că primește o singură indemnizație, majorată.

Familiile răspund că logica nu se potrivește cu realitatea. Costurile cresc cu numărul copiilor, nu cu durata concediului, iar prematuritatea frecventă îi împiedică pe mulți părinți de gemeni să se întoarcă la muncă la termen.

Prematuritate ridicată, costuri mai mari de la început

Copiii din sarcini multiple reprezintă constant 3,5% din totalul celor înregistrați pentru alocația de stat. Proporția nu s-a schimbat în ultimii trei ani, chiar dacă numărul nașterilor a scăzut cu aproape 16% față de 2022.

Riscurile medicale sunt mult mai mari pentru acești copii: circa 60% dintre sarcinile cu gemeni și 75% dintre cele cu tripleți se încheie prematur. Asta înseamnă mai multe internări și cheltuieli mai mari încă din primele săptămâni de viață.

Decizia așteptată de la Curtea Constituțională

Asociația Familiilor Numeroase (ASFANU) a depus anul trecut un amicus curiae la Curtea Constituțională, în dosarul care vizează articolul 5 din OUG 111/2010, cel care reduce la jumătate indemnizația pentru al doilea geamăn. Asociația susține că fiecare copil trebuie să primească o indemnizație proprie, indiferent dacă s-a născut singur sau împreună cu frații săi. După mai multe amânări, următorul termen în dosar este pe 6 octombrie 2026.

CITEȘTE ȘI CampioMATE – campionatul național de matematică pe echipe care atrage copiii în jocul matematicii – a dat startul înscrierilor pentru Ediția 2027

În trecut, judecătorii constituționali au respins contestații asemănătoare, reținând că indemnizația se acordă pentru naștere, nu pentru fiecare copil rezultat din ea. Pentru părinții de gemeni, întrebarea rămâne aceeași: este al doilea geamăn un copil întreg pentru stat sau doar jumătate?

Mamele de gemeni își rezumă revendicarea simplu: „Un copil născut singur are nevoie de hrană, haine și îngrijire. Un geamăn are nevoie de exact aceleași lucruri. Nu există jumătate de foame. Nu există jumătate de boală. Nu există jumătate de copil.”

Toate aceste lucruri sunt despre copiii născuți în cei doi ani de concediu de creștere copil și pentru cei născuți la maximum un an de la ieșirea din acest concediu – pentru care se acordă anumite forme de sprijin. Pentru cei născuți la peste un an de la ieșirea din concediul de creștere copil, indemnizația se recalculează în funcție de noul salariu (cel obținut după revenirea în câmpul muncii).