Starea mediului se degradează de la an la an în București și impune măsuri urgente pentru o calitate mai bună a vieții locuitorilor. Poluarea aerului atinge deja niveluri alarmante, traficul rutier fiind principalul responsabil pentru 60% din noxe, natura urbană este insuficientă raportat la indicațiile Uniunii Europene, infrastructura gri și deșeurile aglomerează Capitala, iar schimbările climatice aduc riscuri considerabile pentru bucureșteni.
Concluzia rezultă dintr-un raport lansat de Fundația Comunitară București.
Raportul evidențiază astfel nevoia unei strategii clare pentru îmbunătățirea calității aerului și de acțiune structurală din partea autorităților, organizațiilor și locuitorilor orașului, prin măsuri sustenabile pe termen lung.
Traficul intens, arderea deșeurilor și activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din București să fie din ce în ce mai greu de respirat.
Orașul este sufocat zilnic de un număr mare de mașini, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel, traficul rutier fiind responsabil pentru 60% din poluarea aerului, potrivit raportului „Starea mediului în București”.
Centralele termice poluează și ele semnificativ, fiind sursa principală pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf și pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot și dioxidul de carbon. La toate acestea se adaugă fumul rezultat din arderea deșeurilor în localitățile din jurul Capitalei, care aduce în aer substanțe periculoase.
În multe cartiere din București se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale pentru mai mulți poluanți. O problemă tot mai accentuată este și ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare și favorizează apariția smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasă care afectează în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii.
Aceste depășiri vin în contextul în care Bucureștiul se confruntă cu schimbări climatice care conduc la veri tot mai fierbinți. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria orașului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obișnuită.
Aproape 80% din suprafața orașului este acoperită de asfalt sau construcții, ceea ce înseamnă mai puțină răcoare naturală și mai mult disconfort.
În același timp, Capitala are un mare minus la capitolul vegetație urbană. Raportul privind starea mediului arată că Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din 1990 până în prezent, iar doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case sunt la mai puțin de un kilometru de un parc.
Mai mult, Capitala are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai puțin decât recomandarea Uniunii Europene pentru 3 arbori la fiecare locuitor, iar arborii uscați propuși pentru tăiere în 2024 sunt aproape la fel de mulți ca cei plantați.
Deși rar menționată, biodiversitatea urbană este o componentă esențială a ecosistemului orașului. Anul trecut, au fost înregistrate peste 60 de apeluri la 112 pentru animale sălbatice precum șerpi, vulpi sau căpriori, semn că natura există chiar și în cele mai neașteptate locuri, dar încă nu este protejată printr-un plan clar.
Construcțiile noi continuă să sufoce orașul, iar transportul sustenabil e ignorat
Între 2010 și 2023, în Capitală au fost construite peste 268.000 de locuințe, multe pe foste spații verzi sau industriale, fără investiții adecvate în infrastructură. În paralel, mobilitatea sustenabilă este ignorată.
Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura aferentă este insuficientă. Bucureștiul nu a început încă nici tranziția de la transportul motorizat către opțiuni mai sustenabile care să contribuie la îmbunătățirea calității mediului.
Doar 1,25% din vehiculele înmatriculate sunt electrice, iar eficiența rețelei de transport necesită îmbunătățiri semnificative, orașul având nevoie urgentă de tranziție către soluții nepoluante.
Nu în ultimul rând, gestionarea deșeurilor rămâne și ea deficitară. Din cele aproape 564.000 de tone de deșeuri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate.
Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană este aproape inexistentă. Bucureștiul rămâne dependent de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente, iar economia circulară necesită în continuare mult de lucru, mai arată raportul.
