89% lucrează în continuare cu dosarul cu șină, iar un sfert pierde peste două ore pe zi cu sarcini care ar putea fi automatizate.
Angajații statului dau propriul verdict asupra reformei sectorului bugetar: 82% nu cred într-o reformă reală bazată pe evaluarea performanței, 7 din 10 percep măsurile anunțate drept simple tăieri de cheltuieli, iar concedieri reale ale unor persoane active au văzut doar 3% dintre respondenți în propria instituție. În același timp, 89% dintre angajații publici confirmă că lucrează în continuare cu dosarul cu șină și semnătura olografă pentru documente care există și în format digital.
Datele apar într-un studiu național realizat de Centrul de Formare APSAP în rândul a 2.169 de angajați din sectorul public, arată Hotnews.ro.
Studiul a fost realizat în perioada februarie – iunie 2026 și a analizat percepția angajaților publici asupra reformei, birocrației, digitalizării, fiscalității și relației cu mediul privat. Respondenții provin din toate regiunile țării și din toate palierele sistemului: administrație centrală (31,7%), administrație locală (28%), sănătate (12,7%), instituții autonome (12%), companii de stat, învățământ, ordine publică și apărare.
Reforma, văzută din interior: tăiere de cheltuieli, nu selecție a valorii
Întrebați cum percep, în realitate, valul de reforme anunțate în sectorul bugetar, 35,4% dintre angajații statului îl descriu drept o simplă tăiere de cheltuieli, fără o selecție reală între oamenii competenți și cei ineficienți, iar 33,1% mai degrabă ca o reducere de costuri decât ca o reformă autentică. Cumulat, 68,5% văd în reformă o operațiune contabilă. Doar 9,3% o percep ca pe o reformă autentică, orientată spre competență și eficiență.
Angajații la stat, sceptici privind viitorul
Scepticismul se menține și în privința viitorului: doar 17,9% cred că în România va avea loc o reformă reală bazată pe evaluarea performanței, în timp ce 82,1% anticipează tăieri fără criterii clare, măsuri de imagine sau un amestec al acestora. Iar șansele ca reforme reale să ajungă în propria instituție sunt evaluate drept reduse sau foarte reduse de 54,2% dintre respondenți.
Cifra care spune totul: 3% concedieri reale
Studiul a verificat și ce s-a întâmplat concret în instituții. În 37,3% dintre cazuri nu au existat deloc reduceri de personal. Acolo unde au existat, ele au însemnat în principal eliminarea unor posturi vacante deja neocupate (22,9%) sau plecarea unor persoane care oricum ieșeau la pensie (18,3%). Concedieri reale ale unor persoane active sunt raportate doar de 3% dintre respondenți. Efectul reorganizărilor asupra activității de zi cu zi: pozitiv pentru doar 6,8% dintre angajați, negativ pentru 20,4%, neutru sau inexistent pentru restul.
„Cifra care spune totul este 3%. Atât au văzut angajații statului: concedieri reale în doar 3% dintre cazuri. Restul reformei s-a făcut pe hârtie – posturi vacante șterse din organigrame și pensionări raportate drept restructurare. Când din 50 de directori rămân 25, iar ceilalți devin șefi de serviciu cu aceleași birouri și aceleași atribuții, nu ai făcut reformă, ai făcut un artificiu de organigramă. Iar economiile obținute astfel se pierd în achizițiile și consultanța pe care chiar angajații statului le indică drept principala sursă de risipă”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.
Ce funcții și venituri au angajații la stat
Majoritatea covârșitoare a respondenților ocupă funcții de execuție în instituțiile publice, ceea ce arată că rezultatele sondajului reflectă în principal perspectiva angajaților care desfășoară activitatea de zi cu zi în administrație. Aproximativ unul din șase respondenți ocupă o funcție de conducere, în timp ce ponderea aleșilor și demnitarilor este foarte redusă.
Astfel, 84% dintre respondenți sunt angajați pe funcții de execuție (funcționari publici sau personal contractual), 13% ocupă funcții de conducere medie (șef birou, șef serviciu, director adjunct), 2,7% dețin funcții de conducere superioară (director, secretar general, prefect, primar etc.), iar 0,3% sunt aleși sau demnitari.
În ceea ce privește veniturile, cei mai mulți respondenți au declarat că încasează un salariu net cuprins între 5.001 și 7.000 de lei, urmat de intervalele 3.001–5.000 lei și 7.001–9.000 lei.
Venitul net actual:
- 0,8% – sub 3.000 lei
- 26% – între 3.001 și 5.000 lei
- 39,6% – între 5.001 și 7.000 lei
- 22,8% – între 7.001 și 9.000 lei
- 8% – între 9.001 și 12.000 lei
- 1,7% – între 12.001 și 14.000 lei
- 0,7% – între 14.001 și 16.000 lei
- 0,2% – între 16.001 și 18.000 lei
- 0,2% – peste 18.000 lei
Dosarul cu șină, confirmat de data aceasta chiar de funcționari
Un studiu APSAP publicat în iulie 2026 arăta că cetățenii percep România drept țara „dosarului cu șină”. Noul studiu aduce confirmarea din interiorul sistemului: 48,6% dintre angajații publici folosesc constant dosarul cu șină și semnătura olografă pentru documente care există și în format digital, iar alți 40,4% le folosesc parțial. Cumulat, 89% dintre angajații statului lucrează în continuare pe hârtie în paralel cu sistemele electronice. Doar 4,1% își desfășoară activitatea exclusiv digital.
Mai mult, pentru 59,8% dintre respondenți digitalizarea înseamnă des sau foarte des birocrație dublată: aceleași documente circulă și pe hârtie, și în sistem electronic. Doar 13,9% spun că digitalizarea din instituția lor reduce în mod clar volumul de muncă inutilă.
„În iulie, cetățenii ne-au spus că România este țara dosarului cu șină. Acum răspund funcționarii înșiși: 9 din 10 îl folosesc în continuare pentru documente care există și în calculator. Cetățeanul și funcționarul sunt, de fapt, de aceeași parte a problemei – amândoi prizonierii aceleiași hârtii. Statul cheltuie bani pe digitalizare și obține birocrație dublă: același document circulă și pe hârtie, și electronic”, afirmă președintele Centrului de Formare APSAP.
Un sfert dintre angajați pierd peste două ore pe zi cu sarcini automatizabile
Costul acestei birocrații se măsoară în timp de muncă plătit din bani publici. 48,4% dintre angajații statului pierd zilnic peste o oră cu sarcini care ar putea fi automatizate – introducere de date, semnări, ștampilări, copierea informațiilor între sisteme – iar 25,2% pierd peste două ore pe zi. Raportat doar la cei 2.169 de respondenți, rezultă mii de ore de muncă irosite în fiecare zi.
„Un sfert dintre angajați pierd peste două ore pe zi cu sarcini pe care un calculator le face în secunde. Doar la nivelul celor 2.169 de respondenți vorbim de mii de ore de muncă plătite din bani publici, irosite zilnic pe ștampile, copieri și semnături. Timpul funcționarului este, la fel ca timpul cetățeanului, o resursă publică ignorată”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU.
Sistemul progresează, dar rămâne blocat în hârtie
Datele nu descriu un dezastru. 57,4% dintre angajați apreciază că administrația publică s-a îmbunătățit față de acum 5 ani, 41,1% simt frecvent că munca lor contribuie la îmbunătățirea societății, iar 30,1% văd clar în propria instituție rezultatele investițiilor din ultimii ani. Problema pe care o semnalează studiul este direcția: progresul există, dar reforma anunțată public nu trece de organigrame, iar digitalizarea nu trece de scanarea hârtiei.
„Ca și în studiul dedicat cetățenilor, concluzia nu este că totul e un dezastru. 57% dintre angajați văd o administrație mai bună decât acum cinci ani. Problema este viteza și substanța: sistemul progresează, dar rămâne blocat în hârtie și în reforme care nu trec de comunicatul de presă”, afirmă Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.
Studiul a fost realizat de Centrul de Formare APSAP în perioada februarie – iunie 2026, pe un eșantion de 2.169 de respondenți angajați în sectorul public, din toate regiunile României, cursanți la programe de perfecționare profesională. Datele au fost colectate online și analizate statistic. Rezultatele surprind percepția unui public angajat în sectorul public, activ profesional și interesat de dezvoltare profesională, și trebuie interpretate ca atare, nu ca un sondaj sociologic reprezentativ pentru toți angajații publici din România.
Ofertele au fost depuse de Ventivo Capital și asocierile formate din Metaminds (lider) și Logika IT Solutions, respectiv Vodafone Romania (lider), Codata Software Solutions și Maguay Computers.
Licitația a fost însă ulterior anulată, prin Decizia nr.287 din data de 15 mai 2026, emisă de Președintele ADR.
"ADR a demarat în data de 23.07.2025 implementarea proiectului "Platforma Națională de Interoperabilitate - PNI", cod SMIS 333977 (...). Obiectivul general al proiectului constă în realizarea PNI, necesară în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice publice pentru furnizarea serviciilor publice, precum și accesarea informațiilor de către persoane juridice de drept privat sau persoanele fizice care exercită profesii liberale reglementate.
Platforma va asigura din punct de vedere tehnic crearea, operaționalizarea și administrarea instrumentului/mijlocului necesar pentru livrarea într-un format integrat a mai multor servicii electronice.
PNI este necesară în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice pentru furnizarea serviciilor publice, precum și pentru accesarea informațiilor de către persoane juridice de drept privat sau persoane care exercită profesii liberale reglementate.
Se asigură, astfel, din punct de vedere tehnic, crearea, operaționalizarea și administrarea instrumentului/mijlocului necesar pentru livrarea într-un format integrat a mai multor servicii electronice.
PNI va implementa procesele tehnice stabilite prin Normele de referință pentru realizarea interoperabilității (NRRI) în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, pentru asigurarea schimbului de date între sistemele informatice deținute de participanții la schimbul de date și pentru îmbunătățirea colaborării și a prestării comune a serviciilor publice", scrie în caietul de sarcini al licitației.
Potrivit documentului, instituțiile publice vor opera și vor interacționa prin PNI pentru a oferi servicii de înaltă calitate. Astfel, cetățenii vor putea să ofere date cu caracter personal guvernului o singură dată, iar instituțiile publice vor putea reutiliza aceste date pentru furnizarea de servicii.
Practic, platforma PNI va asigura realizarea de servicii de schimb de date care să permită schimbul de elemente justificative pentru procedurile online, prin aplicarea principiului "once-only".
De asemenea, viitoarea platformă va permite integrarea cu sistemele informatice ale furnizorilor de registre de bază si ale instituțiilor publice care utilizează date din registrele de bază, integrarea cu nodul EIDAS și proiectul PSCID/RoeID, care va furniza autentificarea digitală a cetățenilor români, integrarea cu portalul Single Digital Gateway – proiectul PDURo și integrarea cu serviciile electronice din portalurile instituțiilor guvernamentale sectoriale (sistemele de tip hub de servicii – ex. MAI, MMJS, ONRC, ANAF, Ministerul Educatiei, MAE).
În plus, punerea în funcțiunea PNI va conduce la realizarea Registrului Național al Registrelor (RNR).
"RNR reprezintă fundamentul organizării registrelor de bază, a datelor conținute de acestea și indică autenticitatea datelor conținute de aceste registre, instituțiile și autoritățile publice care au acces la aceste date, fundamentele legale pentru transmiterea datelor, descrierea proceselor colectării datelor, precum și modalitatea utilizării datelor colectate.
Sistemul este gândit practic pentru eliminarea celebrului "dosar cu șină", solicitat astăzi la ghișeele diferitelor instituții publice.
Catalogul Național Semantic (semantic.gov.ro) este o componentă a RNR destinat configurării, managementului și evidenței activelor semantice gestionate de entități, instituții din România, pentru a oferi informații actualizate despre activele semantice disponibile, dar și metadate relevante schimbului de date.
Catalogul Național Semantic este disponibil și poate fi accesat de către utilizatori prin intermediul PNI. Acesta conferă posibilitatea utilizatorilor de a identifica în mod clar tipurile de date și registre de bază corespunzătoare", se arată în caietul de sarcini al licitației.
Durata contractului este de maxim 24 de luni de la data semnării.
