După 20 de ani de la aderarea la UE: Unul din 5 români cu vârsta de muncă este plecat în altă țară. "Niciun studiu n-a prevăzut acest exod"

Vasile Pușcaș, negociatorul-șef al României cu Uniunea Europeană în perioada 2000-2004, afirmă, într-un interviu acordat News.ro, că amploarea emigrării de după aderare nu fusese anticipată.

„Toate studiile noastre, ale Comisiei Europene și ale unor comunități epistemice independente din state membre ale Uniunii Europene nu au prevăzut un astfel de exod postaderare al românilor”, spune Pușcaș.

Fostul negociator-șef consideră că plecarea unui număr atât de mare de români reprezintă o pierdere economică și socială pe termen lung.

În 2007, aproape 470.000 de români au ajuns în Italia și Spania

Potrivit raportului OECD Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants, numărul intrărilor înregistrate ale românilor în statele organizației a crescut de la aproximativ 88.000 în anul 2000 la 560.000 în 2007.

Italia a atras aproximativ 270.000 de români în acel an, iar Spania aproape 200.000.

Migrația începuse să crească puternic înaintea aderării. Eliminarea vizelor pentru călătoriile de scurtă durată în spațiul Schengen, în 2002, a facilitat circulația românilor, iar aderarea la UE a accelerat fenomenul.

Criza economică mondială a redus ulterior fluxurile. În 2008, numărul intrărilor înregistrate în statele OECD a coborât la aproximativ 330.000, iar în 2009 la 260.000.

Cifrele reprezintă intrări înregistrate în țările de destinație, nu numărul net al persoanelor care au părăsit definitiv România. Ele pot include și persoane care au migrat anterior sau care s-au deplasat între state.

Românii, cea mai mare comunitate de cetățeni europeni stabilită în alte state UE

La 1 ianuarie 2024, aproximativ trei milioane de cetățeni români locuiau în alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit Eurostat.

Românii reprezentau 22% dintre cei aproape 14 milioane de cetățeni europeni care locuiau într-un alt stat membru decât cel a cărui cetățenie o dețineau.

Erau astfel cea mai numeroasă comunitate de cetățeni europeni stabiliți în alte țări ale Uniunii, înaintea italienilor și polonezilor, fiecare cu aproximativ 1,5 milioane de persoane.

Statisticile nu includ românii care au obținut cetățenia statelor de destinație și nici persoanele stabilite în afara Uniunii Europene.

Un român din cinci, la vârsta de muncă, trăiește în străinătate

Un raport OECD publicat în 2025 arată că aproximativ 20% din populația născută în România și aflată la vârsta de muncă locuiește în afara țării.

Organizația constată că emigrarea românilor a continuat la niveluri ridicate și în anii 2010, după valul inițial provocat de aderarea la UE.

Destinațiile s-au schimbat treptat. Dacă Italia și Spania au dominat migrația din perioada aderării, Germania și Marea Britanie au atras ulterior un număr tot mai mare de români.

Raportul OECD arată că, în perioada 2000-2015, populația emigrată din România a crescut mai rapid decât cea provenită din oricare altă țară importantă de origine analizată.

Pușcaș: Lipsa unei strategii de dezvoltare a contribuit la exod

Vasile Pușcaș consideră că principalul motiv al emigrării masive nu a fost doar diferența de venituri dintre România și statele occidentale, ci și lipsa unei perspective de dezvoltare în țară.

„Cel mai grav impuls al plecării din țară a fost dat de modul cum s-a comportat elita noastră în gestionarea procesului integrării europene, refuzul acesteia de a elabora și aplica o strategie clară de dezvoltare a țării, care să dea cetățenilor români o perspectivă de evoluție individuală și de grup”, afirmă fostul negociator-șef.

El amintește că au plecat inclusiv comunități întregi din mediul rural și urban și apreciază că mulți români au ales să beneficieze de integrarea europeană stabilindu-se în țări în care regulile și instituțiile le ofereau perspective mai bune.

„Este o pierdere enormă și cu durată medie-lungă pentru România”, spune Vasile Pușcaș.