Ministrul Justiției Cătălin a anunțat luni propunerile pentru funcțiile de procuror general și de procuror șef al DNA, acestea fiind Alex Florin Florența și, respectiv, Marius Ionuț Voineag.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Propunerea pentru funcția de procuror șef al DIICOT va fi anunțată în perioada următoare, după finalizarea analizei candidaturilor, scrie News.ro.
CITEȘTE ȘI Tranzacție - Compania portugheză Greenvolt investește într-un nou parc fotovoltaic în România, după ce a preluat tot pe piața locală cel mai mare parc pe care gigantul Samsung îl deținea în afara Americii de Nord”Propunerile pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ și Procuror Șef DNA sunt următoarele: 1.Alex Florin Florența pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ; 2.Marius Ionuț Voineag pentru funcția de Procuror Șef DNA. Propunerea pentru funcția de Procuror Șef al DIICOT va fi anunțată în perioada următoare, după finalizarea analizei candidaturilor”, a transmis ministrul Justiției.
Pentru ocuparea funcție de procuror general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au îndeplit condițiile legale Alex-Florin Florența de la DIICOT și Gabriela Scutea de la PICCJ. Pentru funcția de procuror-șef al DNA, s-a constatat că au fost îndeplinite condițiile de către procurorii Crin Nicu Bologa și Marius-Ionuț Voineag, ambii de la DNA.
Pentru DIICOT, au fost admise candidaturile procurorilor Ioana Bogdana Albani, Alina Albu și Oana-Daniela Pâțu, de la DIICOT.
În data de 20, 21 și 24 februarie 2023, s-au desfășurat la sediul Ministerului Justiției interviurile pentru funcțiile de Procuror General al PÎCCJ, Procuror Șef al DNA, respectiv Procuror Șef al DIICOT.
Alex Florin Florența. Foto: Inquam Photos/ George Călin
”Procedura de interviuri publice pentru selecția propunerilor a fost introdusă inițial în practica ministrului Justiției încă din anul 2020, cu ocazia selecției precedente. Ulterior, procedura de interviuri publice a fost ridicată la rang de lege și este în prezent prevăzută de art.146 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Procedura a fost evaluată pozitiv de Comisia de la Veneția prin Avizul nr. 1105/2022 și prin ultimul Raport pozitiv MCV din decembrie 2022. Interviurile au fost desfășurate în fața Comisiei de interviu constituită, potrivit legii, din reprezentanții Ministerului Justiției, ai CSM, INM și ASE, și compusă din ministrul Justiției, secretari de stat, procurori, un profesor de management și un psiholog. În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări extinse și minuțioase între ministrul Justiției și ceilalți membri ai Comisiei de interviu”, precizează ministrul.
Predoiu transmite mulțumiri și felicitări tuturor candidaților, pentru responsabilitatea asumării candidaturilor și prestația profesională de înalt nivel tehnic, experiența, expertiza și prestanța demonstrate pe parcursul interviurilor, precum și pentru înaltul profesionalism al proiectelor de management și substanțialul conținut profesional al dosarelor de candidatură.
”Aceste atribute au fost unanim constatate de toți membrii Comisiei de interviu, toți candidații ridicându-se la nivelul cerut de exigențele interviurilor, provocările funcțiilor pentru care au candidat și având capacitatea profesională de a le exercita cu succes. Fiecare candidat în parte a demonstrat că Ministerul Public din România dispune de profesioniști și lideri remarcabili, care fac onoare nobilei profesii de procuror. Cele trei funcții pentru care au fost susținute interviurile fac parte din „infrastructura” funcțională de vârf a Ministerului Public, un sistem care trebuie să funcționeze armonizat și coerent, inclusiv din perspectiva exercitării funcțiilor de procurori șefi de rang înalt, în beneficiul cetățenilor”, argumentează el.
Conform ministrului Justiției, în analiza candidaturilor și formularea propunerilor au fost luate în considerare multiple date și documente aflate la dosarul fiecărei candidaturi, precum și calitățile și cunoștințele demonstrate în fiecare interviu, pe baza unor criterii combinate care țin atât de cariera, experiența, expertiza, calitățile și caracteristicile profesionale, manageriale și psihologice personale ale candidaților, nevoile de perspectivă ale instituțiilor pentru care s-a candidat, precum și proiecțiile de funcționare eficientă a acestora în cadrul Ministerului Public.
Experiența și expertiza profesională, dosarele soluționate, rezultatele anterioare obținute pe parcursul carierei, au constituit criterii și argumente de prim rang luate în considerare. Funcția managerială de antrenare și mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitată cu succes doar de către procurori care se bucură de respectul profesional al colegilor, pe baza măiestriei profesionale personale demonstrate direct și recunoscute în activitatea de apărare a legislației și combatere a infracționalității.
Marius Ionuț Voineag.Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei
Rezultatele obținute în exercitarea funcțiilor de conducere anterioare au reprezentat, de asemenea, un criteriu, fără a fi, însă, absolutizat.
”Fiecare mandat se desfășoară în contexte instituționale și având în față provocări sau obiective manageriale de etapă diferite, care țin de starea și nevoile instituției la fiecare stadiu de evoluție a acesteia. Privită exclusiv din perspectiva fiecărui candidat, în raport cu rezultatele obținute în funcțiile anterioare, o eventuală propunere poate constitui și implicit poate fi legitim privită de acesta, precum și de către public sau o parte a acestuia, drept o recompensă profesională sau un demers automat subînțeles. Fiecare lider instituțional care primește un mandat de conducere la un moment dat este dator să facă necondiționat tot ce ține de el pentru a obține maximum de performanță instituțională, paralel cu abordarea și rezolvarea fiecărei vulnerabilități sau slăbiciuni instituționale în fiecare perioadă istorică de mandat, pregătind instituția pentru etapa următoare de evoluție și pentru provocările prezente, dar și viitoare”, explică Predoiu.
Propunerile trebuie însă privite pregnant din perspectiva proiecțiilor de funcționalitate și performanță, în mod necesar crescute etapă după etapă a fiecăreia dintre instituțiile pentru care se candidează, raportat la etapa prezentă și cele viitoare de dezvoltare instituțională.
Ministrul consideră că este esențială necesitatea pentru fiecare dintre unitățile de parchet de a fi conduse și reprezentate de un procuror a cărui competență și expertiză profesională au fost deja demonstrate prin rezultate certe și notabile, prin dosarele complexe instrumentate în carieră, de un lider care dispune de o viziune clară privind misiunea instituției conduse, capacitatea de a explica și formula corect această misiune prin raportare în primă și ultimă ratio la lege, capacitatea de a genera și potența o cultură instituțională a profesionalismului și legalității, care cunoaște resursele fiecărei instituții și cum le poate aloca mai eficient, proiectează linii de dezvoltare a capacității instituționale și de sporire a eficienței instituției conduse, dispune de curajul și capacitatea de a moderniza și sofistica acțiunea acesteia, de a mobiliza și perfecționa colectivul de procurori, potrivit competențelor prezente și posibil viitoare prevăzute de lege, în raport de strategiile aplicabile domeniului de incidență cu acțiunea instituțională, de riscurile prezente și de perspectivă pentru societate reprezentate de dinamica accelerată a fenomenul criminologic, nu în ultimul rând, de nevoia de coerență de ansamblu a acțiunii Ministerului Public, PÎCCJ, DNA și DIICOT.
Fiecare și toate dintre aceste coordonate și criterii esențiale enumerate exemplificativ, precum și altele, precum ar fi abilitățile de comunicare și capacitatea psihologică și coerența viziunii prin care să inspire, să coaguleze și să emuleze echipele, să proiecteze obiective și să atragă încrederea membrilor instituției în misiunea acesteia și a cetățenilor în acțiunea instituției au fost luate în considerare și cântărite în raport de cele demonstrate de candidați în cadrul întregii proceduri, dar și în cariera anterioară, adaugă Cătălin Predoiu.
El subliniază că fiecare propunere trebuie privită prin sfera acestor criterii și deziderate enunțate, din perspectivă instituțională, nicidecum precum o simplă departajare punctuală raportată la interviuri între mai mulți profesioniști deja consacrați, cu atât mai puțin precum o invalidare profesională a candidaților neselectați, care sunt și vor rămâne la rândul lor, alături de cei nominalizați, procurori distinși prin înaltă valoare ai Ministerului Public.
Propunerile motivate ale ministrului justiției vor fi înaintate Secției pentru procurori a CSM, în vederea emiterii avizului consultativ motivat al acesteia.
PROCEDURA LA CSM
- Emiterea, de către Secția pentru procurori a CSM, în termen de cel mult 30 zile de la primirea solicitării ministrului justiției, a avizului consultativ motivat privind numirea în funcțiile de conducere vacante și transmiterea avizului consultativ motivat către ministrul justiției.Neemiterea avizului în termenul menționat nu împiedică continuarea procedurii.Avizul negativ poate fi motivat doar pe baza aspectelor privind cariera procurorului sau a celor privind modul de susținere a interviului în fațaSecției pentru procurori;
- În cazul emiterii unui aviz consultativ pozitiv al Secției pentru procurori a CSM ori la expirarea termenului de cel mult 30 zile prevăzut la art. 147 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, continuarea procedurii de numire prin transmiterea către Președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante;
- În cazul emiterii unui aviz consultativ negativ al Secției pentru procurori a CSM, organizarea de către ministrul justiției a unui nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ, în condițiile art. 146 din Legea nr. 303/2022, care se aplică în mod corespunzător, interviu în cadrul căruia sunt avute în vedere și aspectele reținute în avizul negativ al Secției pentru procurori a CSM. Data și locul interviului se anunță public cu cel puțin 5 zile înainte de susținerea acestuia. În urma interviului, ministrul justiției poate continua procedura prin transmiterea către Președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii.
PROCEDURA ÎN FAȚA PREȘEDINTELUI
Președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere vacante, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul Președintelui României de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiției.