Senatorii și deputații PNL au elaborat un proiect de lege care prevede că populația nu va mai plăti pe facturile de apă potabilă și canalizare costurile companiilor locale de apă cu evacuarea apelor meteorice sau pluviale, provenite din precipitații, așa-numita "taxă pe apa de ploaie", aceste costuri urmând să le fie facturate exclusiv primăriilor și instituțiilor de stat.
Astfel, proiectul elimină din contractele individuale de furnizare și din convențiile individuale de facturare obligativitatea clauzelor referitoare la modalitatea de determinare și plată a cantităților de ape meteorice, păstrându-se doar obligativitatea clauzelor referitoare la apele uzate.
"Apele meteorice se facturează exclusiv în sarcina autorităților publice locale și a instituțiilor publice", stipulează proiectul liberal.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AIC
Totuși, din document nu reiese clar dacă și firmele vor fi scutite de această taxă.
"Apa meteorică sau apa de ploaie se scurge pe stradă în rețelele de scurgere a apelor care aparțin localităților. Responsabilitatea ca aceste rețele de scurgere a apei pluviale să nu se intersecteze cu rețeaua de canalizare a operatorului regional/local (de apă potabilă și canalizare – n.r.) aparține autorităților locale. Toate aceste reglementări locale demonstrează că serviciul de canalizare și epurare a apelor meteorice este un serviciu distinct care trebuie plătit doar de către primării și eventual de persoane juridice (agenți economici)", se arată în expunerea de motive a draftului de act normativ.
Tot acolo se afirmă că apa meteorică nu este cuantificată în nici un fel și că "nimeni nu știe exact câtă apă de ploaie se scurge de pe un bloc sau de pe o casă", ceea ce îi face pe inițiatori să conchidă că "baza de impunere este ilegală, iar această taxă nu trebuie plătită de consumatorii casnici din România".
La București, pe facturile operatorului concesionar Apa Nova apare rubrica "canalizare apă pluvială", care se referă la cantitățile de ape meteorice preluate de rețeaua publică de canalizare. Potrivit reglementărilor locale din Capitală, cantitatea specifică de apă pluvială pentru persoane fizice este de 0,2 mc/mp/an, de 0,5 mc/mp/an pentru agenți economici, respectiv de 0,3 mc/mp/an pentru domeniul public, cantități care se înmulțesc cu suprafețele totale ale incintelor construite și neconstruite declarate la contractare.
Cantitatea anuală de apă pluvială se împarte pe fiecare factură în funcție de numărul de zile cuprins în perioada de facturare. Evacuarea apei pluviale este inclusă în tariful local de canalizare.
Ofensiva împotriva "taxei pe apa de ploaie" are un susținător la vârful Guvernului, în persoana vicepremierului PSD Marcel Ciolacu, originar din Buzău. Acesta a salutat decizia recentă a autorităților locale buzoiene de a scuti populația de această taxă și de a o reduce cu 30% pentru firme.
Pe de altă parte, potrivit Adevărul, conducerea Companiei de Apă Buzău a atras atenția că hotărârea ar putea avea efecte nedorite asupra calității serviciilor de evacuare a apei meteorice în zilele cu precipitații abundente și ar putea genera pierderi pentru operator, cu riscul disponibilizării unor salariați și al renunțării la prestarea unor servicii către populație și agenții economici pe care compania le suporta din taxa pentru apa meteorică.
De-a lungul anilor, în Parlament au fost introduse mai multe inițiative legislative similare, de eliminare a "taxei pe apa de ploaie", ultima oară în 2015, toate fiind respinse în cele din urmă la vot. Primăriile mai multor orașe, precum Craiova, Ploiești sau Rm. Vâlcea, au scutit în ultimii ani populația de la plata acestei taxe, iar în alte orașe cetățenii au declanșat petiții pentru eliminarea ei.
