Mai jos integral mesajul transmis
"De ani de zile, numele Micula a fost asociat în presa românească cu acuzații, controverse și titluri senzaționale.
Puțini însă au înțeles că, dincolo de zgomotul mediatic, stă una dintre cele mai importante lecții despre dreptate, stabilitate și respect față de investiția privată într-o țară care uneori își lovește propriii constructori de valoare.
De la promisiuni la trădare economică
În 1998, România a adoptat Ordonanța 24/1998, prin care statul oferea investitorilor privați (români și străini) posibilitatea de a contribui la dezvoltarea zonelor defavorizate — regiuni cu șomaj ridicat, fără infrastructură și cu economie inexistentă.
Companiile care alegeau să investească acolo beneficiau de măsuri legale de sprijin economic, în schimbul unor obligații clare:
Investitorii primeau:
• scutire de la plata unor taxe vamale la import timp de 10 ani; În schimb, se obligau să:
• creeze și să mențină locuri de muncă,
• creeze investițíi noi care să fie mențínute timp de 20 de ani,
Printre cei care au răspuns acestui apel au fost domnii Ioan Micula și Viorel Micula - întorși din Suedia, având doar cetățenie suedeză - care au ridicat în zona Ștei-Drăgănești, din județul Bihor, una dintre cele mai moderne platforme alimentare din Europa de Sud-Est.
2005 – anul în care statul a retras drepturile investitorilor, dar a păstrat obligațiile
În 2005, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, România a decis în mod prematur să abroge stimulentele fiscale oferite investitorilor. La acel moment, valoarea investițiilor realizate și dovedite în cadrul procesului ICSID erau de aproximativ 500 milioane de Euro, iar locurile de muncă create erau de ordinul miilor.
Statul nu a respectat propriile angajamente începând cu anul 2005 dar a menținut toate obligațiile investitorilor pentru o perioadă de 20 de ani.
Cu alte cuvinte, România a schimbat regulile chiar în mijlocul jocului.
Procesul de la Washington – și adevărul spus sub jurământ
Cazul a ajuns la ICSID – Centrul Internațional de Arbitraj al Băncii Mondiale (Washington), unde România a fost condamnată pentru încălcarea tratatului de investiții.
Un detaliu esențial a ieșit la iveală în timpul procesului, când reprezentantul statului a scuzat lipsa de transparență cu temerea că se vor retrage investițiile.
Această frază, rostită sub jurământ, a devenit simbolul sincer al unei politici economice incoerente: statul a știut că decizia sa era incorectă, dar a preferat să o ascundă pentru a profita de investițiile deja pornite într-o zonă în care înainte de aceste investiții rata șomajului era de peste 60%, nu exista infrastructură, curent electric sau sistem de canalizare. Aceste investiții au fost făcute cu eforturi mari din partea investitorilor și împrumuturi masive din bănci.
După cinci ani în care investitorii au luat credite bancare uriașe, au construit fabrici și au creat locuri de muncă, statul a retras aproape toate formele de sprijin exact în momentul în care investițiile erau în derulare, fapt ce i-a păgubit semnificativ.
Practic, statul i-a lăsat pe investitori fără sprijin, blocați într-un sistem care a anulat drepturile economice garantate de către stat, dar a menținut integral obligațiile contractuale ale investitorilor.
Hotărârea pronunțată de ICSID – Centrul Internațional de Arbitraj al Băncii Mondiale – este definitivă, obligatorie și irevocabilă, conform Convenției de la Washington, la care România este parte din anul 1975 până în prezent.
În virtutea acestui tratat internațional, hotărârile ICSID au forța juridică a unei decizii definitive a instanței supreme a fiecărui stat semnatar și trebuie executate ca atare. România și-a exercitat și epuizat toate căile legale pentru a anula și reinterpreta hotărârea arbitrala, care a dobândit astfel autoritate de lucru judecat, având caracter definitiv și executoriu în toate cele peste 150 de state
semnatare ale Convenției ICSID.
În Convenția ICSID se impune prin Articolul 53 că ”(1) Sentinta este obligatorie față de părți și nu poate fi obiectul vreunui apel sau altui remediu, în afară celor prevăzute de prezenta convenție”, iar prin Articolul 54 că ”(1) Fiecare stat contractant recunoaște orice sentinta data în cadrul prezentei convenții ca fiind obligatorie și asigura executarea pe teritoriul său a obligațiilor pecuniare pe care sentinta le impune, ca și cînd ar fi vorba de o judecata definitivă a unui tribunal funcționând pe teritoriul zisului stat.
Cum a fost prezentată povestea în presă
În loc să explice această situație, o parte din presă a ales demonizarea investitorului. Titlurile au vorbit despre:
• „bani primiți necuvenit” – deși despăgubirile au fost decise definitiv și irevocabil de un tribunal internațional;
• „refuzul de a returna sumele” – deși nu este vorba despre bani primiți de la stat, ci despre compensații pentru pierderi cauzate de stat.
• ”hotărârea ICSID a fost anulată de CJUE”- deși este complet eronat. Nicio decizie CJUE nu poate anula sau modifica o Hotărâre ICSID.
Este exact ca într-o glumă clasică reinterpretată pentru timpurile noastre:
„Ai auzit ce s-a spus la Radio Erevan? Că a câștigat cutare o mașină Volga.
De fapt, nu e vorba de o mașină, ci de o bicicletă.
Și nu a câștigat-o, ci a dat anunț că i s-a furat.”
Cum au procedat alte state europene
România a fost singurul stat din regiune care a rupt unilateral acordurile economice cu investitorii, păstrând obligațiile pe care le-au impus acestora.
Iată cum au procedat alte țări aflate în aceeași situație:
Polonia A păstrat drepturile investitorilor până la termen („grandfathering”). Fără litigii, reputație solidă.
Irlanda A negociat o tranziție treptată până în 2010. Zero conflicte, stabilitate fiscală.
Cehia A modificat legea exact la data aderării, fără a rupe contractele. Continuitate și încredere.
Ungaria A adaptat stimulentele pentru a rămâne conforme UE. Respect pentru angajamente.
România A abrogat facilitățile, dar a păstrat obligațiile.
Ce înseamnă de fapt acest caz
Cazul Micula nu este doar despre un proces. Este despre un principiu internațional fundamental: asigurarea unui tratament just și echitabil, predictibil și transparent oricărui investitor. Așadar, dacă statul îți promite niște drepturi prin lege, iar, ulterior, le revocă și te forțează să îți păstrezi obligațiile, statul nu poate pretinde că pagubele cauzate astfel sunt ilegitime, cu atât mai puțin ajutor de stat.
Aceasta este esența arbitrajului de la Washington și motivul pentru care România a fost condamnată definitiv și irevocabil, iar pozițiile ulterioare ale Comisiei Europene nu pot modifica sau anula efectele unei decizii arbitrale internaționale, deoarece jurisdicția ICSID și dreptul european operează pe planuri juridice distincte și nu se suprapun.
Prin urmare, România are obligația legală de a respecta Hotărârea ICSID, indiferent de opiniile administrative ale instituțiilor europene.
Respectul față de lege nu ar trebui să fie o vină
Respectul unui stat față de lege nu reprezintă un favor acordat investitorilor, ci un principiu esențial al unui climat economic stabil și credibil. Orice investitor este îndreptățit să pretindă ca statul român să- și respecte angajamentele asumate prin tratatele internaționale și propriile acte normative.
România are acum o alegere de făcut:
• poate continua să trateze mediul de afaceri ca pe un adversar,
• sau poate învăța, ca Polonia, Irlanda și alte state, că respectarea angajamentelor este cea mai bună investiție în credibilitatea unei țări și în crearea de investiții cu adevărat sustenabile pe termen lung."
Anchetatorii suspectează că ar fi transferat ilicit active semnificative, în valoare de 163 milioane lei, către societăți comerciale aflate în sfera de control pentru a împiedica statul să recupereze ajutor de stat acordat ilegal.
Surse judiciare au transmis, pentru News.ro, că șase dintre pechezițiile din cadrul Operațiunii JUPITER 4 au loc în județul Bihor, la locațiile unde figurează sediile sociale / punctele de lucru aparținând mai multor societăți comerciale având ca obiect de activitate ”fabricarea produselor alimentare și nealimentare”, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectulsăvârșirii infracțiunilor de ”delapidare cu consecințe deosebit de grave” și ”evaziune fiscală”.
”În perioada 2018 – 2024, activitatea a 5 persoane juridice a fost administrată în mod fraudulos, prin implementarea și aplicarea de către persoanele fizice cu rol decizional a unui mecanism contractual complex ce a avut ca finalitate transferul nelegal al activelor patrimoniale (terenuri, construcții, echipamente de producție, instalații tehnice) deținute de acestea către alte societăți comerciale aflate în sfera de control a acelorași persoane fizice”, arată sursele citate.
În dosar sunt vizații frații Micula.
Sursele judiciare au transmis, de asemenea, că întregul mecanism fraudulos a fost conceput și implementat în contextul unor decizii pronunțate de Comisia Europeană/Tribunalul Uniunii Europene/Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin care s-a stabilit că statul român trebuie să recupereze de la cele 5 persoane juridice sumele de bani achitate către acestea în perioada 2014 – 2015 (aproximativ 792 milioane RON), plata acestor sume fiind calificată de instanțele europene drept ajutor de stat acordat ilegal.
”Astfel, pe de o parte, pentru a limita posibilitățile statului român de a recupera de la aceste persoane juridice sumele de bani datorate, iar, pe de altă parte, pentru a asigura continuarea activității comerciale prin intermediul altor persoane juridice, nevizate de aceste măsuri de recuperare a sumelor, a fost implementat mecanismul infracțional analizat în cauză, ce a avut la bază, în esență, transferul ilicit al unei părți semnificative a activelor aflate în patrimoniul celor 5 persoane juridice (valoarea totală cumulată a activelor transferate fiind de aproximativ 163 milioane lei) către alte societăți comerciale aflate în sfera de control a acelorași persoane fizice”, au precizat sursele oficiale.
Aceștia au explicat că principalele modalități frauduloase utilizate pentru a asigura transferul activelor din patrimoniul celor 5 persoane juridice au constat în vânzarea directă/compensarea unor creanțe invocate împotriva acestora de celelalte persoane juridice implicate în operațiunile analizate.
Anchetatorii au avut suspiciuni cu privire la caracterul real al operațiunilor invocate pentru susținerea existenței creanțelor invocate împotriva celor 5 persoane juridice, și, în consecință, cu privire la legalitatea mecanismului de compensare/vânzare directă prin care active de valori semnificative au fost scoase din patrimoniul acestora.
”Concret, (...) persoanele fizice (M.I. și M. V.) care au coordonat activitatea grupului de persoane juridice EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP au implementat un mecanism infracțional complex având ca finalitate transferul nelegal al activelor aflate în patrimoniul persoanelor juridice din cadrul grupului EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP către alte persoane juridice din afara grupului, însă aflate în sfera de control a acelorași persoane fizice. Întregul mecanism infracțional a fost conceput și implementat în contextul deciziilor pronunțate Curtea de Justiție a Uniunii Europene, respectiv de Tribunalul Uniunii Europene, prin care s-a stabilit că statul român trebuie să recupereze de la grupul de persoane juridice EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP sumele de bani achitate către acestea în perioada 2014 – 2019 (aproximativ 400 milioane euro, din care 178 milioane euro debit, iar diferența reprezentând dobânzi și penalități), plata acestor sume fiind calificată de instanțele europene drept ajutor de stat acordat ilegal”, arată sursele citate.
Potrivit anchetatorilor, principalele modalități frauduloase utilizate pentru a asigura transferul activelor din patrimoniul persoanelor juridice din cadrul grupului EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP au constat în executarea silită ori vânzarea directă/compensarea unor creanțe (în privința cărora există dubii cu privire la caracterul real) invocate, respectiv derularea altor tranzacții frauduloase (vânzare-cumpărare, cesiune acțiuni, etc.) prin care mai multe bunuri mobile (în special, echipamente tehnice și instalații de producție) / imobile au fost scoase din patrimoniul persoanelor juridice din cadrul grupului EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP și introduse în patrimoniul persoanelor juridice din afara grupului.
”Din probele administrate a rezultat faptul că în perioada 2018 – 2024 s-au înregistrat ieșiri semnificative de bunuri mobile (mijloace fixe, echipamente) și imobile (terenuri, construcții), în special, din patrimoniul persoanelor juridice SC EUROPEAN DRINKS SA, SC EUROPEAN FOOD SA, SC MULTIPACK SRL, SC TRANSILVANIA GENERAL IMPORT EXPORT SRL și SC RIENI DRINKS SA (toate persoane juridice vizate de măsurile de restituire a sumelor către statul român) către persoane juridice din afara grupului, aflate în sfera de control a acelorași persoane fizice, respectiv SC EUROPEAN FOOD INTERNATIONAL SRL, SC EUROPEAN DRINKS INTERNATIONAL SRL, SC CERTINVEST SRL, SC HOTEL CLUB ESTIVAL 2002 SA, SC PLUS QUADRIGA SRL, SC PRO QUADRIGA SRL și SC ROYAL ESTATES & BUILDINGS SRL”, mai arată sursele.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2018 – 2024:
- totalul activelor deținute de SC EUROPEAN DRINKS SA– a cunoscut o scădere constantă, de la o valoare de inventar de aproximativ 560.000.000 lei în 2018 la aproximativ 300.000.000 lei la finalul anului 2023, scăderea activelor continuând și în anul 2024 (până în luna august 2024 înregistrându-se ieșiri de aproximativ 60.000.000 lei). Cele mai multe ieșiri de active s-au înregistrat către SC ROYAL ESTATE & BUILDINGS SRL, SC PLUS QUADRIGA SRL, SC HOTEL CLUB ESTIVAL 2002 SA și SC EUROPEAN DRINKS INTERNATIONAL SRL;
- totalul activelor deținute de SC EUROPEAN FOOD SA a cunoscut o scădere constantă, de la o valoare de inventar de aproximativ 997.000.000 lei în 2018 la aproximativ 490.000.000 lei în luna august 2024, scăderea activelor continuând și ulterior acestei date; de menționat că cele mai multe ieșiri de active s-au înregistrat către SC CERTINVEST SRL și SC EUROPEAN FOOD INTERNATIONAL SRL;
- totalul activelor deținute de SC MULTIPACK SRL a cunoscut o scădere constantă, de la o valoare de inventar de aproximativ 104.000.000 lei în 2018 la aproximativ 41.000.000 lei în luna august 2024, scăderea activelor continuând și ulterior acestei date; de menționat că cele mai multe ieșiri de active s-au înregistrat către SC CERTINVEST SRL și SC EUROPEAN FOOD INTERNATIONAL SRL;
- totalul activelor deținute de SC RIENI DRINKS SA a cunoscut o scădere constantă, de la o valoare de inventar de aproximativ 420.000.000 lei în 2018 la aproximativ 199.000.000 lei în 2023, scăderea activelor continuând și ulterior acestei date; de menționat că ieșiri de active semnificative s-au înregistrat către SC PRO QUADRIGA SRL și SC EUROPEAN DRINKS INTERNATIONAL SRL;
- în mod similar, și în cazul SC TRANSILVANIA GENERAL IMPORT-EXPORT SRL s-a constatat o creștere semnificativă a ieșirilor de active în perioada 2018 – 2024 (cele mai semnificative fiind în perioada 2022 – 2024, respectiv în 2022 valoare de inventar a ieșirilor fiind de 59.000.000 lei, în 2023 de 16.000.000 lei, iar în 2024 de 90.000.000 lei); de menționat că ieșiri de active semnificative s-au înregistrat către SC PRO QUADRIGA SRL și SC CERTINVEST SRL.
”În mod corelativ, din analiza situațiilor financiare depuse de SC EUROPEAN FOOD INTERNATIONAL SRL, SC EUROPEAN DRINKS INTERNATIONAL SRL, SC CERTINVEST SRL, SC PLUS QUADRIGA SRL m, SC PRO QUADRIGA SRL a rezultat că acestea au cunoscut o creștere economică accelerată în intervalul menționat, înregistrând intrări de active de valoare semnificativă, în special, prin preluarea mai multor active de la persoanele juridice din grupul EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP, respectiv SC EUROPEAN DRINKS SA , SC EUROPEAN FOOD SA , SC MULTIPACK SRL, SC TRANSILVANIA GENERAL IMPORT EXPORT SRL și SC RIENI DRINKS SA”, mai arată sursele citate.
Mecanismul de preluare a acestor active (în special, terenuri și construcții, respectiv echipamente și instalații de producție) s-a fundamentat pe invocarea de către SC EUROPEAN FOOD INTERNATIONAL SRL, SC EUROPEAN DRINKS INTERNATIONAL SRL, SC CERTINVEST SRL, SC PLUS QUADRIGA SRL , SC PRO QUADRIGA SRL a unor creanțe deținute de acestea față de persoanele juridice din grupul EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP și compensarea acestor creanțe cu bunuri deținute în patrimoniu de aceste din urmă societăți (ca urmare a invocării imposibilității de plată a debitelor de către persoanele juridice din grupul EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP).
”În concret, SC EUROPEAN FOOD INTERNATIONAL SRL, SC EUROPEAN DRINKS INTERNATIONAL SRL, SC CERTINVEST SRL, SC PLUS QUADRIGA SRL , SC PRO QUADRIGA SRL au invocat faptul că au prestat servicii/au livrat bunuri de valori semnificative în favoarea persoanelor juridice din grupul EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP, iar, ca urmare a imposibilității acestora din urmă de a-și achita debitele înregistrate față de SC EUROPEAN FOOD INTERNATIONAL SRL, SC EUROPEAN DRINKS INTERNATIONAL SRL, SC CERTINVEST SRL, SC PLUS QUADRIGA SRL, SC PRO QUADRIGA SRL, s-a procedat la compensarea creanțelor deținute de acestea din urmă cu bunuri deținute în patrimoniu de persoanele juridice din grupul EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP. În alte cazuri, s-a procedat la vânzarea directă a bunurilor deținute de persoanele juridice din grupul EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP către SC EUROPEAN FOOD INTERNATIONAL SRL , SC EUROPEAN DRINKS INTERNATIONAL SRL , SC CERTINVEST SRL , SC PLUS QUADRIGA SRL, SC PRO QUADRIGA SRL, pentru stingerea debitelor”, arată anchetatorii.
Potrivit acestora, ”aplicarea unui astfel de mecanism nu ridică nicio discuție în ceea ce privește legalitatea, atâta vreme cât creanțele invocate ca bază pentru mecanismul compensărilor /vânzărilor directe au avut la bază relații comerciale reale, efectiv derulate între persoanele juridice implicate, și nu doar derulate scriptic/formal ori prin invocarea unor valori ale operațiunilor comerciale supraevaluate, tocmai în scopul creării unor valori cât mai mari ale creanțelor invocate pentru a asigura, în final, preluarea cât mai multor active deținute de persoanele juridice din grupul EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP”.
Procurorii apreciază că ”mecanismul arătat ridică serioase dubii cu privire la realitatea operațiunilor invocate pentru susținerea existenței creanțelor deținute de SC EUROPEAN FOOD INTERNATIONAL SRL, SC EUROPEAN DRINKS INTERNATIONAL SRL, SC CERTINVEST SRL, SC PLUS QUADRIGA SRL , SC PRO QUADRIGA SRL m față de persoanele juridice din grupul EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP, în consecință, existând îndoieli serioase cu privire la legalitatea mecanismului de compensare/vânzare directă prin care active de valori semnificative au fost trecute din patrimoniul persoanelor juridice din grupul EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP în patrimoniul SC EUROPEAN FOOD INTERNATIONAL SRL, SC EUROPEAN DRINKS INTERNATIONAL SRL, SC CERTINVEST SRL, SC PLUS QUADRIGA SRL, SC PRO QUADRIGA SRL”.
”Un alt element important ce trebuie avut în vedere este faptul că persoanele juridice ce compun grupul EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP au fost obligate prin decizii ale instanțelor europene să restituie statului român sume de bani de valori uriașe(apreciindu-se că sumele au fost acordate ilegal de statul român entităților care compun grupul EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP). Astfel, se conturează existența unui interes al persoanelor fizice care controlează grupul de firme EUROPEAN FOOD AND DRINKS GROUP ca acestea din urmă să figureze în patrimoniu cu active cât mai puține, pentru a evita executarea silită a acestora de statul român, cu atât mai mult cu cât, așa cum am arătat și anterior, aceleași persoane fizice controlează direct sau indirect și persoanele juridice în patrimoniul cărora ajung în final activele”, au mai transmis sursele citate.
