Legea modifică modul în care este stabilit cuantumul pensiei, precum și condițiile de pensionare. Aceasta este a doua amânare a deciziei.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care a făcut parte din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul și-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie magistrații au stabilit că este neconstituțional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM, informează News.ro.
În 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe noul proiect, avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul stabilește condițiile în care se pot pensiona magistrații și modul de calcul al pensiilor lor.
În data de 5 decembrie, ICCJ a decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, pe Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Ce reclamă magistrații ICCJ
Potrivit magistraților instanței supreme, caracterul de urgență a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiționalitatea Jalonului 215 din PNRR, „scoasă din context” și „neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităților de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea.
Totodată, precizează magistrații, invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care justifică urgența invocată.
De asemenea, Legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității, utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefiniți în conținutul actului legislativ curent, creând neclaritate și imprevizibilitate și afectează principiul securității juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală, motivează ICCJ decizia de a contesta legea la CCR.
”Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani”, arată magistrații.
De asemenea, magistrații Înltei Curți afirmă că Legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional.
„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizațiile brute, la magistrați fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net. Discriminarea este evidentă și nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului în condițiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu”, afirmă magistrații.
Aceștia arată că legea „anulează de facto pensiile de serviciu„, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
În același timp, susțin magistrații, legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. De asemenea, legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta „încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
În 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în plenul comun al Parlamentului.
Noul proiect, adoptat după ce prima formă a legii a fost respinsă la CCR, stabilește condițiile de pensionare ale magistraților și modalitatea de calcul al pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Ce prevede legea
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților:
stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani; creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiție care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispozițiile privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificației de 1%.
Proiectul de lege, care a făcut parte și din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul și-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanța a stabilit că este neconstituțional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Ce speră premierul
În 10 decembrie, după anunțul CCR privind amânarea pronunțării unei decizii, premierul Ilie Bolojan declara că are încredere că, respectând toate prevederile constituționale, propunerea va fi validată, el arătând că întotdeauna deciziile dificile nu se iau foarte ușor.
Întrebat atunci ce va face dacă CCR respinge a doua oară acest proiect pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, premierul a răspuns: „Am încredere că, respectând toate prevederile constituționale, propunerea va fi validată, pentru că este în bună regulă, din punctul meu de vedere. Nu iau în calcul astfel de ipoteze, pentru că proiectul respectă prevederile constituționale, dar haideți să vedem ce se va întâmpla pe 28 seara”.
Pe de altă parte, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban afirma că faptul că decizia privind pensiile magistraților se va lua într-o perioadă în care românii nu mai sunt atenți la viața publică, îi indică lui că există o intenție de a declara legea neconstituțională.
„Faptul că și-au amânat decizia pentru o perioadă în care românul nu mai este atent la viața publică, îmi indică o intenție de a declara neconstituțională legea. O spun sincer. Și acolo, încă o dată, sunt patru judecători numiți de PSD. Majoritatea e de 5, dar la vot a fost un judecător al Curții Constituționale numit de Iohannis, doamna Mihaela Ciochină. Dacă se păstrează această majoritate, înseamnă că va fi declarată neconstituțională”, susținea Ludovic Orban.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), afirma, în 16 decembrie, că va lua toate măsurile posibile, în calitate de raportor privind implementarea Mecanismului de Reziliență, ca România să nu piardă niciun ban din nerespectarea jalonului referitor la pensiile magistraților, dar a apreciat că o eventială decizie de neconstituționalitate va duce cel putin la suspendarea temporară a sumelor. În plus, el aprecia că, dacă se va ajunge la un al doilea refuz din partea CCR, ”este un moment în care trebuie să se dezbată dacă această coalitie funcționează”.
