Un procent semnificativ de 68% dintre țări au înregistrat un declin în ceea ce privește statul de drept în 2025, comparativ cu 57% în anul precedent, iar printre ele se numără și România.
România a coborât două locuri în indexul statului de drept.
Indicele WJP al statului de drept este principala sursă mondială de date originale și independente privind statul de drept pentru 143 de țări și jurisdicții, scrie G4Media.ro.
„Deteriorarea constantă a statului de drept a încetinit în ultimii ani. Anul acesta, însă, observăm o inversare bruscă: mai multe țări sunt în declin și mai puține se îmbunătățesc”, a declarat Alejandro Ponce, directorul executiv al WJP.
Disparitatea dintre îmbunătățirile și declinul statului de drept se adâncește. În ultimul an, țările care au înregistrat îmbunătățiri au înregistrat o creștere medie a scorului de 0,52%; între timp, țările care s-au deteriorat au înregistrat o scădere medie de două ori mai mare: 1,07%.
Această diferență evidențiază faptul că, deși construirea unor instituții rezistente ale statului de drept poate fi un proces lung și iterativ, demontarea lor se poate întâmpla rapid.
O creștere a autoritarismului duce la recesiunea statului de drept
O extindere a tendințelor autoritare – și anume o reducere a spațiului civic și slăbirea controalelor și echilibrului – a fost principala forță din spatele acestei recesiuni, cu scăderi profunde ale factorilor care măsoară Constrângerile asupra puterilor guvernamentale, Guvernarea Deschisă și Drepturile Fundamentale.
Trei indicatori cheie ai responsabilității guvernamentale au scăzut în majoritatea țărilor:
-Auditul independent și supravegherea puterilor guvernamentale au scăzut în 63% din țări;
-Controalele legislative asupra puterii executive au scăzut în 61%;
-Limitele judiciare asupra puterii guvernamentale au scăzut în 61%.
În mod similar, libertățile esențiale pentru spațiul civic, dezbaterea publică și supravegherea guvernamentală s-au erodat în majoritatea țărilor.
Libertatea de opinie și exprimare a scăzut în 73% din țări.
Libertatea de întrunire și asociere a scăzut cu 72%.
Participarea civică a scăzut cu 71%.
Independența judiciară, ultima linie de apărare împotriva excesului de putere al executivului, slăbește.
Indicele arată că sistemul judiciar pierde teren în fața excesului de putere al executivului, cu o interferență politică tot mai mare în sistemele judiciare. Indicatorii care măsoară dacă sistemul judiciar limitează puterea executivă și dacă justiția civilă și penală sunt libere de influențe guvernamentale necorespunzătoare au scăzut în 61%, 67% și, respectiv, 62% din țări.
În sens mai larg, justiția civilă a slăbit în 68% din țări. Această scădere reflectă întârzieri mai lungi, alternative mai puțin eficiente la instanță (cum ar fi medierea) și o interferență mai mare a guvernului.
