Decizia de marți poate fi atacată cu recurs.
Potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor, Curtea de Apel București a admis cererea Federației Sanitas și a suspendat ”procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 3657/2/2026”.
Decizia pronunțată marți poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel București.
UPDATE Precizări privind hotărârea Curții de Apel București referitoare la legea salarizării
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) face o serie de precizări în legătură cu hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 4655/2/2026. Cauza a fost soluționată în ziua înregistrării dosarului, fără citarea ministerului în calitate de pârât, ceea ce a făcut imposibilă prezentarea acestuia în fața instanței și exercitarea dreptului la apărare.
În acest context, precizăm că toate demersurile desfășurate în legătură cu viitoarea lege a salarizării, jalon important în PNRR, cu o penalitate de 770 milioane euro, au avut exclusiv scopul de a iniția un proces amplu de consultare cu toate părțile interesate: organizații sindicale, reprezentanți ai instituțiilor si autorităților publice de la nivel central si local si alți actori relevanți.
Având în vedere situația constituțională a Guvernului, aflat în exercitarea atribuțiilor cu competențe limitate, MMFTSS a avut în vedere elaborarea unui document realizat de specialiștii ministerului care să stea la baza unei inițiative parlamentare asumate de actorii politici pro-europeni și nu un proiect de lege care să urmeze toate etapele procedurale prevăzute de lege (procedura transparenței decizionale, comisii de dialog social, avizare interministerială și adoptarea în ședința de Guvern).
În exercitarea rolului său de coordonator al jalonului din PNRR privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, MMFTSS a urmărit asigurarea unui suport tehnic și metodologic bazat pe consultări cât mai ample, care să asigure o fundamentare solidă a viitoarei reforme și să poată fi pus la dispoziția partidelor politice și a membrilor Parlamentului României.
În cadrul procedurii parlamentare, în conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României, dreptul constituțional de inițiativă legislativă aparține senatorilor si deputaților, care pot decide dacă preiau această muncă de fundamentare și, respectiv, dacă susțin sau nu forma și conținutul în cadrul procedurii legislative parlamentare.
Suspendarea dispusă de instanță vizează procedura formală de inițiere, promovare si adoptare a proiectului de act normativ și nu exercitarea atribuțiilor legale ale ministerului în materia dialogului social.
Desfășurarea consultărilor cu partenerii sociali nu echivalează cu încălcarea măsurii dispuse de instanță, atât timp cât acestea nu sunt urmate de continuarea procedurilor de inițiere, promovare și adoptare a proiectului de lege.
Organizarea unor consultări, dezbateri tehnice sau întâlniri cu parteneri sociali reprezintă activități de analiză si fundamentare care nu modifică situația juridică avută în vedere de instanță și nu conduc, prin ele însele la promovarea unui proiect de lege inițiat, promovat și adoptat de Guvern.
În considerarea acestor argumente, apreciem că Hotărârea nr 1282/21.07.2026 nu împiedică Ministerul Muncii să și exercite prerogativele legale de desfășurare a activităților de dialog social, in condițiile în care nu există intenția de inițiere, promovare și adoptare unui proiect de act normativ, ci doar de fundamentare a dezbaterii partidelor politice sau a inițiativei membrilor Parlamentului.
Cu toate acestea, ministerul își rezervă dreptul să formuleze recurs in termen de 5 zile de la comunicare, având in vedere faptul că nu a fost respectată procedura de citare a pârâtului, având drept consecință imposibilitatea de a se prezenta la termenul de judecată și de a formula apărări în această cauză.
Noua lege a salarizării duce la înghețarea veniturilor, în următorii ani, a peste 400.000 de angajați din sectorul public, potrivit calculelor Profit.ro. În prezent, estimarea la nivelul Executivului este ca 33-35% dintre angajații statului, care acum au venituri mai mari decât ce le este prevăzut în grilele noii legi, să aibă salariile înghețate pentru perioade care pot ajunge și la mai mulți ani, până sunt ajunși din urmă de către grilele de salarizare.
Circa două treimi din angajații statului lucrează în domeniile educație, sănătate, ordine publică și apărare.
Potrivit celor mai recente date disponibile, numărul posturilor ocupate din sectorul public se situează la 1,272 milioane, ceea ce ar însemna că pot fi afectate 420.000-445.000 de posturi.
Peste 800.000 dintre cele 1,272 milioane de posturi ocupate sunt în educație, sănătate și ordine publică. Restul sunt în alte instituții, centrale sau locale, primării, etc.
812.347 posturi ocupate în domenii cheie ale statului
- 366.833 posturi în Educație
- Ministerul Educației - 293.705
- învățământ superior de stat - 68.142
- învățământ preuniversitare (locale) - 4.986
- 245.020 posturi în Sănătate
- 147.225 posturi în unități sanitare subordonate local
- 79.622 posturi în unități sanitare subordonate central
- 18.173 - Ministerul Sănătății
- 124.468 - Poliție și Jandarmerie (MAI)
- 76.026 - Armată (MApN)
Noua lege a salarizării constituie o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență. La acest proiect s-a lucrat în ultimii ani, dar a fost amânat repetat, din cauza temerilor că impactul bugetar ar fi fost mult prea greu de suportat de către finanțele statului, mai ales după cel al majorării pensiilor.
La final de iunie, premierul demis Ilie Bolojan a vorbit despre posibilitatea indexării salariilor la final de an și de creșterea anvelopei bugetare, de la 8 miliarde lei la 12 miliarde lei, pentru majorări salariale. Acesta a menționat cheltuieli salariale de 166 miliarde lei pentru anul acesta, cu o pondere în PIB de 8,1% (standard cash).
Strategia fiscal bugetară a Ministerului Finanțelor prevede cheltuieli slariale de 168,3 miliarde lei anul acesta, reperezentând 8,2% din PIB.
Salariile bugetarilor și pensiile reprezintă o parte semnificativă din cheltuielile rigide ale statului (cele care nu pot fi reduse pe termen scurt) și sunt vizate mereu de politicieni în periaode de criză a finanțelor statului. Pe de altă parte, tot politicienii sunt vinovați de acordarea, în perioade cu presiuni bugetare mai rduse, de creșteri de salarii și pensii care nu pot fi susținute de buget pe termen mediu și lung.
Profit.ro a anunțat că România a coborât anul trecut pe locul al patrulea în UE în ce privește ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în totalul veniturilor statului, potrivit calculelor Profit.ro, după ce, în anul 2025, salariile angajaților din sectorul public au fost înghețate.
În 2024, an cu majorări ample de salarii, decise în principal din rațiuni electorale, România s-a aflat pe prima poziție din UE. Trebuie menționat că România este și printre statele cu cele mai reduse niveluri ale veniturilor fiscale ca pondere în PIB.
România, aflată în procedură de deficit excesiv a Comisiei Europene, în cadrul căreia anul trecut a riscat chiar pierderea de fonduri europene, trece printr-o ajutare bugetară de proporții, cea mai mare din UE, iar de anul trecut a reușit, cu eforturi semnificative, să revină în traiectoria de ajustare convenită cu Comisia.
Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standarul UE), în linie cu angajamentele asumate față de CE.
Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (standard național cash), 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB. În 2024, România a avut un deficit cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE. România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
Ce aduce nou proiectul legii salarizării publicat recent de către Ministerul Muncii
BNR va rămâne singura instituție exceptată de la legea salarizării unitare în sectorul bugetar, urmând ca ASF, ANCOM și ANRE, instituții cu statut similar, să piardă acest regimul special care le permite acordarea de salarii mai mari, prevede noul proiect al Legii salarizării, analizat de Profit.ro.
Totodată, proiectul prevede un spor de maxim 40% pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene care implementează proiecte cu fonduri UE, peste nivelul de 20% prevăzut în proiectul inițial al legii salarizării, prezentat de către Ministerul Muncii în luna mai.
Un alt aspect important este termenul prevăzut în noul proiect pentru intrarea în vigoare a legii, decembrie 2026, cu o lună mai devreme față de proiectul prezentat anterior, în care termenul era ianuarie 2027. Punctul de referință este prevăzut la 4.100 de lei pentru decembrie 2026 și pentru 2027, așa cum a fost prezentat în proiectul Ministerului Muncii din luna mai.
Astfel, salariile din noiembrie vor fi cele la nivelul cărora vor fi operate înghețările, în cazul în care salariile din nou lege a salarizării sunt mai mici, iar angajatul, pentru a nu pierde din venitul net, va primi un venit tranzitoriu, o sumă pentru compensare (diferența dintre salariul din grilă și venitul din noiembrie 2026) până la momentul la care, prin creșteri ulterioare, salariile din grila de salarizare prevăzută în lege îl ajung din urmă.
Pe lângă BNR, unele exceptări de la noua lege a salarizării vor avea și misinule diplomatice oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate, când contractează local personal.
Un alt element de noutate este raportul anual pe care Ministerul Finanțelor îl va întocmi în luna iunie privind impactul aplicării legii salarizării.
Astfel, în luna iunie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor va întocmi un raport referitor la aplicarea valorii punctului de referință. Raportul va cuprinde și impactul financiar determinat de aplicarea valorii de referință, impactul financiar al aplicării celorlalte prevederi ale legii, precum și orice alte modificari legislative cu impact asupra veniturilor salariale din sistemul public, raportate la obiectivul de reducere a masei salariale din sectorul public.
Actele normative subsecvente elaborate în baza noii legi a salrizării vor fi însoțite de o declarație de impact financiar, neputând depăși alocările bugetare, și vor fi adoptate cu avizul Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și al Consiliului Fiscal.
Noul proiect al legii salarizării include și reveriri la sporul care ar urma să se acorde la ANAF și Vamă, prezentat anterior de Profit.ro. Acest spor va fi reglementat printr-un proiect de lege separat, aflat acum în Parlament și care este de asemenea jalon în PNRR.
Apare un nou spor în primării
La nivelul autorităților locale, varianta actuală a proiectului legii salarizării introduce un nou spor, cel pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare la nivelul administrației publice locale.
Astfel, personalul încadrat pe funcțiile din administrația publică locală, prevăzute în Anexa VIII, capitolul I lit. A sub-capitolul III și capitolul II, sub-capitolul IV la prezenta lege poate beneficia de un spor pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare la nivelul administrației publice locale.
Valoarea individuală a sporului nu poate fi mai mare de 15% din salariul de bază.
În cazul personalului încadrat în administrația publică locală de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, sporul prevăzut poate fi acordat numai dacă valoarea cheltuielilor de personal raportate în cadrul capitolului bugetar „Autorități publice și acțiuni externe” pentru anul bugetar anterior, nu depășește 50% din veniturile din impozitele locale încasate în anul bugetar anterior.
În cazul personalului încadrat în administrația publică locală de la nivelul județelor și a municipiului București, sporul poate fi acordat numai dacă valoarea cheltuielilor de personal raportate în cadrul capitolului bugetar „Autorități publice și acțiuni externe” pentru anul bugetar anterior, nu depășește 20% din veniturile din cota directă din impozitul pe venit încasate în anul bugetar anterior.
Cuantumul sporului și categoriile de personal care pot beneficia se stabilesc prin dispoziție a ordonatorului principal de credite, pe baza unui regulament.
Cum cresc salariile din 2028
Începând cu anul 2028, procentul de majorare a valorii de referință va fi determinat de obiectivul de reducere a masei de cheltuieli salariale din sectorul public, ca procent din PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031.
În anul 2027, valoarea de referință este de 4.100 lei, determinând valoarea salariilor de bază în acord cu coeficienții pentru fiecare familie ocupațională.
Începând cu anul 2028, procentul de majorare a valorii de referință va fi determinat de obiectivul Ministerului Muncii de reducere a masei de cheltuieli salariale din sectorul public, ca procent din PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031.
În luna iunie a fiecărui an, MF întocmește un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referință.
Raportul va cuprinde și eventualele abateri de la regula de majorare precum și impactul financiar determinat de acestea si de asemenea referitor la orice alte modificari legislative cu impact asupra veniturilor salariale din sistemul public, raportate la obiectivul de reducere a masei salariale din sectorul public.
În situația constatării abaterilor, autoritățile competente vor lua măsuri corective, prin modificarea/ajustarea cadrului legal, pentru a compensa impactul financiar, în valoare actualizată netă, generat de majorările ad-hoc ale valorii punctului de referință sau orice alte modificari de natura a creste masa cu cheltuielile salariale.
