În România, schimbarea va fi mai accentuată în cazul femeilor: vârsta normală de pensionare ar urma să crească de la 62 de ani și două luni (nivelul luat ca reper pentru 2024) la 67 de ani.
Pentru bărbații din România, proiecția indică o majorare de la 65 la 67 de ani. Diferența de aproape trei ani dintre femei și bărbați ar urma astfel să dispară pentru generația care va ajunge la pensie spre sfârșitul anilor 2060.
Datele provin din raportul „Pensions at a Glance 2025” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și au fost analizate de Euronews pentru 32 de țări europene. Comparația pune alături persoanele care s-au pensionat în 2024 și pe cele care au intrat atunci pe piața muncii la vârsta de 22 de ani, presupunând că acestea vor avea o carieră neîntreruptă, arată Euronews.
În Uniunea Europeană, vârsta normală de pensionare a bărbaților ar urma să urce, în medie, de la 64,7 la 66,7 ani. Pentru femei, creșterea va fi mai mare, de la 64 la 66,4 ani. Aproximativ două treimi dintre țările europene analizate vor majora vârsta de pensionare pentru bărbați, iar trei sferturi vor proceda la fel în cazul femeilor.
România se află printre statele în care pragul va crește pentru ambele sexe. Bărbații ar urma să lucreze cu doi ani mai mult, până la 67 de ani. Pentru femei, avansul este de aproximativ 4,8 ani, unul dintre cele mai mari din Europa, iar vârsta normală de pensionare va fi egalizată cu cea a bărbaților. La pragul de 67 de ani ar urma să ajungă și Germania, Belgia și Cehia.
Diferențele dintre state vor rămâne însă considerabile. În prezent, cea mai ridicată vârstă normală de pensionare pentru bărbați este de 67 de ani și se înregistrează în Danemarca, Norvegia, Islanda și Țările de Jos. La polul opus se află Turcia, cu 52 de ani, urmată de Grecia, Slovenia și Luxemburg, unde pragul este de 62 de ani.
Spre sfârșitul anilor 2060, Danemarca ar putea ajunge la o vârstă de pensionare de 74 de ani, cea mai mare din Europa. Estonia ar urma să urce la 71 de ani, iar Italia, Țările de Jos, Suedia și Cipru la 70. În schimb, Slovenia și Luxemburg ar păstra pentru bărbați pragul de 62 de ani.
Cea mai amplă schimbare pentru bărbați este anticipată în Turcia, unde vârsta normală de pensionare ar urma să crească cu 13 ani, de la 52 la 65. Danemarca va avea un avans de șapte ani, iar Estonia, Italia, Slovacia și Cipru vor înregistra majorări de cel puțin cinci ani. În Suedia și Grecia, creșterea va fi de patru ani, până la 70, respectiv 66 de ani.Dintre marile economii europene, Italia va avea cea mai ridicată vârstă viitoare de pensionare pentru bărbați, de 70 de ani. Regatul Unit va ajunge la 68, Germania la 67, iar Franța și Spania la 65 de ani.
Pentru femei, diferențele actuale sunt și mai mari. Danemarca, Țările de Jos, Islanda și Norvegia au o vârstă normală de pensionare de 67 de ani, în timp ce Turcia se află la 49 de ani, iar Polonia la 60. În România, valoarea folosită pentru persoanele care s-au pensionat în 2024 este de 62 de ani și două luni.
În viitor, Danemarca ar putea ajunge tot la 74 de ani, Estonia la 71, iar Italia, Țările de Jos, Suedia și Cipru la 70. Polonia ar urma să rămână țara din Uniunea Europeană cu cea mai mică vârstă de pensionare pentru femei, de 60 de ani.Turcia va înregistra și în cazul femeilor cea mai mare majorare, de 14 ani, de la 49 la 63. Italia și Danemarca vor adăuga câte șapte ani, Estonia 6,3 ani, Slovacia 5,8 ani, Cipru cinci ani, România 4,8 ani, iar Austria 4,5 ani. În Spania, vârsta de pensionare a femeilor ar urma să rămână la 65 de ani.
Creșterea vârstei de pensionare este una dintre principalele soluții folosite de guverne pentru a reduce presiunea asupra bugetelor publice, pe fondul îmbătrânirii populației și al scăderii ponderii persoanelor active.
„Majorarea vârstei de pensionare rămâne o strategie frecventă pentru îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemelor de pensii, fără reducerea nivelului pensiilor”, arată raportul OECD.
Documentul precizează însă că aceasta nu este singura variantă: „Alternativ, sustenabilitatea financiară poate fi urmărită prin majorarea contribuțiilor plătite sau reducerea nivelului prestațiilor”.Presiunea demografică va crește puternic în următoarele decenii. La nivelul OECD, pentru fiecare 100 de persoane cu vârste între 20 și 64 de ani, numărul celor de cel puțin 65 de ani este estimat să urce de la 33 în 2025 la 52 în 2050. În anul 2000, raportul era de numai 22 de persoane vârstnice la fiecare 100 de persoane de vârstă activă.Unele dintre proiecții depind direct de evoluția speranței de viață și se pot modifica.
Danemarca, de exemplu, ar putea renunța la legătura automată, în raport de unu la unu, dintre creșterea longevității și vârsta de pensionare. Într-un asemenea scenariu, „vârsta normală de pensionare proiectată pentru viitor ar fi mai mică de 74 de ani”, precizează raportul.
Crește vârsta de pensionare în România, pentru femei. Modificările se vor aplica până în 2035
Potrivit noilor prevederi din legislația pensiilor, vârsta de pensionare pentru femei va crește începând din luna iulie 2026.
Modificările prevăd o creștere graduală a vârstei standard de retragere din activitate, până la atingerea pragului de 65 de ani, egal cu cel al bărbaților, în anul 2035.
Noua lege a pensiilor stabilește o creștere progresivă a vârstei de pensionare, prin adăugarea a aproximativ două luni în fiecare an.
Scopul este ca, până în 2035, vârsta standard de pensionare să fie unificată la 65 de ani pentru femei și bărbați.
În prezent, vârsta de pensionare este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, însă noile reglementări modifică acest calendar de tranziție.
Pensionarea anticipată, reglementată mai strict
O altă modificare importantă vizează pensionarea anticipată. Potrivit noilor prevederi, aceasta este posibilă doar în condițiile îndeplinirii vârstei de 60 de ani și a unui stagiu de cotizare de minimum 40 de ani.
În aceste condiții, pensionarea anticipată poate fi realizată fără penalizări, după îndeplinirea criteriilor de vechime în muncă.
În România există în prezent aproximativ 4,6 milioane de pensionari, femeile reprezentând majoritatea beneficiarilor sistemului public de pensii.
Ce se întâmplă cu românii de peste 45 de ani pe piața muncii
Pentru mulți români, pierderea locului de muncă după 45 sau 50 de ani vine la pachet cu o surpriză neplăcută: zeci de CV-uri trimise și foarte puține răspunsuri. În mediul online se înmulțesc mărturiile celor care spun că se simt invizibili pe piața muncii, deși au zeci de ani de experiență.
Specialiștii explică unde apar cele mai mari obstacole și cum pot fi depășite. Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care și le pun angajatorii este legată de capacitatea de adaptare la noile tehnologii. Potrivit specialistei, percepția că oamenii învață mai greu odată cu înaintarea în vârstă continuă să fie puternică în multe organizații, chiar dacă experiența arată adesea contrariul.
Potrivit ultimelor datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în luna mai, în Români erau un număr de 4.679.826 de pensionari, cu 2.812 mai puțini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.784 de lei.
Potrivit statisticilor CNPP, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.780.323 de persoane, dintre care 2.156.069 femei, în timp ce pensia medie era de 3.114 de lei.
Pensie anticipată au primit, în mai 2026, 61.460 de persoane (2.473 de lei pensie medie) și pensie de invaliditate 390.558 de persoane (pensie medie de 1.080 lei), dintre care 45.953 de persoane pentru gradul I de invaliditate (943 lei pensie medie).
