Rezultatele 1 - 25 din 162 pentru "contributii"

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și-a rectificat recent bugetul pe anul în curs după ce Guvernul a eliminat în ianuarie suprataxa de 2% pe cifra de afaceri anuală a companiilor din energie introdusă prin celebra și controversata OUG nr. 114/2018.

Trimestrul I din 2020 a fost primul, după mai mulți ani, în care România nu a înregistrat cea mai mare creștere a costului cu forța de muncă din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat.

Guvernul a decis joi exceptarea de la plata contribuțiilor sociale și de sănătate în cazul primelor și bonusurilor primite de către angajații care în perioada stării de urgență au lucrat în contact direct cu populația în anumite sectoare economice, precum cele de distribuție sau vânzare a alimentelor, rețele comerciale și curierat.

Fostul premier, Victor Ponta, președintele Pro România, a inițiat un proiect de lege pentru prelungirea termenelor de plată a mai multor contribuții fiscale datorate de firme și persoane fizice. Măsura ar asigura un tampon financiar care să le permită companiilor să facă față provocărilor din lanțul de plăți cauzate de actuala pandemie de coronavirus, arată Ponta.

Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a discutat cu reprezentanții IMM-urilor despre posibilitatea amanarii până la 2 luni a plății contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate, reținute la sursă pentru angajați. Amendarea Codului Fiscal în acest sens ar putea fi realizată în Parlament.

Ministerul Mediului vrea să majoreze cu 23% contribuțiile specifice de gospodărire a resurselor de apă încasate de către Administrația Națională "Apele Române" (ANAR), ceea ce ar constitui o lovitură puternică pentru Hidroelectrica, dar și pentru alți mari producători de energie ce consumă cantități semnificative de apă în procesele lor de producție, cum ar fi Nuclearelectrica sau Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara. Toți se plâng de ani buni că și actualul nivel al contribuțiilor, stabilit în 2010, este exagerat.

Proiectul de modificare a legislației vizând evaziunea depus, în calitate de senator, de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost respins luni, la un prim vot, de către plenul Senatului, PSD neavând voturi suficiente pentru adoptarea inițiativei. Ulterior, însă, după o consultare cerută de liderul senatorilor PNL Florin Cîțu, PSD a reclamat că sistemul de vot nu a funcționat, iar majoritatea Senatului a decis prin vot reluarea săptămâna viitoare a votului asupra proiectului. Din proiect fusese eliminată, în comisii, la inițiativa lui Teodorovici, prevederea care introduce pedeapsa cu închisoarea pentru persoanele care cauzează statului prejudicii prin nereținerea sau neîncasarea, reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata în cel mult 30 de zile de la termenul scadent a unor impozite și contribuții.

Comisia de buget-finanțe din Senat a eliminat astăzi din proiectul de lege depus recent de senatorul Eugen Teodorovici, de asemenea și ministru al Finanțelor, prevederea care introduce pedeapsa cu închisoarea pentru persoanele care cauzează statului prejudicii prin nereținerea sau neîncasarea, reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata în cel mult 30 de zile de la termenul scadent a unor impozite și contribuții. Proiectul de lege inițiat de Teodorovici la mijlocul lunii septembrie, proiect despre care Profit.ro a scris aici, a generat opoziție din partea mediului de afaceri, iar modificările de acum au fost aduse tot la inițiativa lui Teodorovici. De asemenea, față de forma inițială a proiectului, crește la 1 milion de euro pragul sub care cei care cauzează statului prejudicii prin fapte de evaziune pot scăpa de închisoare dacă după ce au fost prinși și trimiși în instanță, achită prejudiciul.

Aproape trei sferturi dintre antreprenorii chestionați de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii resping ideea reintroducerii răspunderii penale pentru reținerea și neplata, încasarea și neplata, nereținerea sau neîncasarea impozitelor și/sau contribuțiilor, arătând că este deja reglementată răspunderea contravențională pentru această faptă, cu amenzi ridicate, și că de cele mai multe ori există simple situații de blocaj financiar, generate inclusiv de întârzieri mari la plată în relația chiar cu instituțiile publice.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, anunță că ”oprește” proiectul de lege care introduce pedeapsa cu închisoarea pentru neplata impozitelor și contribuțiilor la buget, până va strânge 10.000 de semnături de la oamenii de afaceri.

Proiectul de lege care introduce pedeapsa cu închisoarea pentru persoanele care cauzează statului prejudicii prin nereținerea sau neîncasarea, reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata în cel mult 30 de zile de la termenul scadent a unor impozite și contribuții, anunțat duminică, în premieră, de Profit.ro, generează reacții din partea specialiștilor. Măsura trebuie să vizeze companiile statului la fel ca pe cele private și necesită o serie de îmbunătățiri, precum protecția firmelor cu probleme de moment, transmite consultantul fiscal Cornel Grama. Răspunsul vine de la ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care spune pentru Profit.ro că reintroducerea pedepsei cu închisoarea nu vizează pe cei cu firme corecte, adăugând și alte precizări, inclusiv posibilitatea îmbunătățirii proiectului lansat.

Persoanele care cauzează statului prejudicii prin nereținerea sau neîncasarea, reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata în cel mult 30 de zile de la termenul scadent a unor impozite și contribuții vor fi pedepsite cu închisoare de la 1 la 6 ani, prevede un proiect de lege introdus acum în Parlament, ca senator, de Eugen Teodorovici, ministru al Finanțelor, și analizat de Profit.ro. Proiectul reia ideea de închisoare de până la 6 ani dintr-un proiect anterior al Finanțelor, inițiat în decembrie 2017, dar la care ulterior s-a renunțat, nefiind susținut atunci de Teodorovici. Față de proiectul din 2017, despre care Profit.ro a scris aici, sunt gândite acum pedepse mai blânde pentru cei care achită prejudiciile.

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordin pentru aprobarea procedurilor de anulare a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), precum și a obligațiilor fiscale accesorii aferente acestora, anulate prin Ordonanță de Urgență a Guvernului în luna mai. Foarte important, proiectul prevede că cei care au plătit deja sume care intră sub incidența amnistiei adoptate de Guvern pot depune o cerere pentru a-și primi banii înapoi. În perioada vizată de OUG s-a ajuns la situații ridicole în care persoanele cu venituri de 20 de lei datorau contribuții la CASS calculate la nivelul unui întreg salariu minim brut.

Identificarea tuturor contribuțiilor fiscale către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) reprezintă și acum o problemă majoră în rândul companiilor, deși prevederile privind aceste taxe și contribuții sunt în vigoare încă din anul 2005, conform unui sondaj EY România derulat în luna iunie 2019. Sondajul a avut ca scop măsurarea impactului ultimelor modificări legislative asupra mediului de afaceri românesc, cu referire specifică la contribuțiile și taxele către Fondul pentru Mediu și așteptările contribuabililor în relația cu autoritățile competente.

Autoritatea estimează prin bugetul rectificat că va avea în total venituri de peste 606 milioane lei în 2019, față de circa 118 milioane lei, cât se prognoza prin varianta inițială a bugetului, adoptată la finalul anului trecut cu 2 zile înainte de aprobarea OUG 114/2018 de către Guvern.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului ca excedentul bugetar generat la nivelul Autorității de majorarea prin OUG 114/2018, pentru cele mai multe companii din energie, de 20 de ori, de la doar 0,1% la 2%, a contribuției bănești percepute de ANRE din cifra de afaceri anuală a acestora să fie folosit pentru finanțarea de proiecte de eficientizare energetică a clădirilor publice, domeniu în care România se află sub procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate și obligațiile fiscale accesorii aferente, stabilite prin decizie de impunere, datorate de persoanele fizice pentru care baza de calcul a fost întregită la nivelul salariului de bază minim brut pe țară sau la valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe țară, pentru perioadele fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 și 31 decembrie 2017, vor fi anulate, stabilește proiectul de ordonanță de urgență redactat de Guvern.

Ministerul Finanțelor va elabora un proiect legislativ pentru a scuti de la plata contribuției la sănătate persoanele care în perioada 2014-2017 au obținut venituri sub nivelul a 12 salarii minime brute, a anunțat astăzi premierul Viorica Dăncilă. Această facilitate va fi aplicată și celor care au primit deja decizii de impunere de la ANAF pentru sume datorate drept contribuții la sănătate aferente anilor respectivi. ANAF trimite de mai mult timp decizii de impunere pentru astfel de sume datorate de persoane fizice pentru venituri din perioada 2014-2017, inclusiv pentru venituri mici.

Ministerul Finanțelor va iniția în scurt timp un proiect de ordonanță de urgență care să anuleze sumele datorate la CASS de către persoane care în ultimii ani au obținut venituri mici, cum sunt de exemplu cele din dobânzi la depozite bancare, și au ajuns să datoreze, din acest motiv, contribuție la sănătate la nivelul unui salariu minim. ANAF a început deja să emită astfel de decizii pentru anii 2016, 2017 și 2018. O situație similară a a fost rezolvată tot prin amnistie în 2015. Totodată, termenul de 31 martie până la care persoanele care au primit decizii de impunere din anii din urmă le pot achita beneficiind de o bonificație, ar urma să fie extinsă cu aproximativ 120 de zile.

Costurile orare cu forța de muncă ale companiilor din România au avut, și în ultimul trimestru al anului trecut, cea mai substanțială creștere din Uniunea Europeană, 13,1% în ritm anual, de aproape 5 ori mai mare față de cea de 2,8% consemnată la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de biroul de statistică Eurostat.

Demersul legislativ care viza eliminarea taxei de 0,5% din valoarea de investiție datorate Casei Sociale a Constructorilor de către beneficiarii tuturor șantierelor din România, cu excepția locuințelor individuale, a obținut reducerea cotelor de contribuție la 0,35% și o definire mai clară a celor care trebuie să o plătească. Dezvoltatorii imobiliari cu capital străin sunt indignați și vor petiționa președintele României.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, sâmbătă, pentru Digi24, că proiectul de buget va fi aprobat marți în Guvern și trimis în aceeași zi Parlamentului. Teodorovici susține că este „un buget revoluționar“ și anunță că ordonatorii principali de credite vor trebui să primească aprobare de la ministrul Finanțelor pentru fiecare cheltuială, iar dacă nu se conformează vor fi amendați, transmite News.ro.

Iată că nici debutul anului 2019 nu ne scutește de frământări și incertitudini, noua ordonanță de urgență privind facilitățile fiscale în domeniul construcțiilor vrând parcă să confirme că la noi începuturile de an sunt cele mai dificile din punct de vedere fiscal, fiind adoptate măsuri ,,pe repede înainte’’, fără o analiză aprofundată a efectelor pe care le pot genera. Am putea spune că uneori adoptăm ordonanțe de dragul de a le adopta, astfel încât să nu ne prindă noul an fără ceva modificări la legislație, că doar așa ne-am învățat...

Ordonanța de urgență care plafonează prețul gazelor naturale și al energiei electrice, adoptată astăzi de Guvern, conține și impozitul pe cifra de afaceri datorat de companiile energetice către ANRE, la nivelul de 2%, redus după discuții cu operatorii de la varianta inițială de 3%, a anunțat consilierul de stat Darius Vâlcov după ședința de Guvern în care s-a adoptat OUG.

Prevederea pregătită de Executiv reprezintă o majorare enormă a contribuțiilor financiare datorate de companiile din energie către Autoritatea de Reglementare, respectiv de 30 de ori. Potrivit legislației în vigoare, orice taxe, impozite și vărsăminte asimilate impuse de autorități fac parte din categoria costurilor necontrolabile care sunt recunoscute în tarifele reglementate practicate de operatori, ceea ce înseamnă că orice majorare a lor este suportată de consumatori pe facturile de curent, gaz sau căldură. Pe piața liberă de furnizare de energie electrică și gaze, majorarea prețurilor pentru consumatorii finali nici nu trebuie aprobată de ANRE. Tot astăzi, Guvernul a decis că prețul gazelor va fi plafonat 3 ani.