Proiectul legii bugetului de stat pe 2019 prevede o alocare de 460 milioane lei pentru finanțarea participării statului român la constituirea capitalului social al Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, structură a cărei înființare a fost convenită anul trecut la București de Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria și care își propune să implementeze proiecte comune de investiții în energie, transporturi și sectorul digital.
Guvernul vrea să majoreze semnificativ capitalul social al băncii de stat CEC Bank, cu 940 milioane lei, prevede proiectul legii bugetului de stat pe 2019, măsură anunțată încă de anul trecut drept posibilă de către consilierul economic al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov, în contextul în care de anul acesta a fost introdusă așa-numita "taxă de lăcomie" pe activele bancare, indexată la nivelul indicelui ROBOR.
Proiectul de buget de stat pe 2019 prevede reducerea cu 33,86%, față de execuția preliminată pe 2018, a creditelor bugetare destinate susținerii cultelor religioase, care constau în principal în bani alocați pentru construirea și întreținerea lăcașelor de cult, de la 213,2 la 141 milioane lei.
Proiectul de buget de stat pe 2019 prevede tăierea cu 6% a creditelor bugetare ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA), de la o execuție preliminată pe 2018 de 185,058 milioane lei la o alocare de 174,017 milioane lei anul acesta. Anul trecut, bugetul DNA a crescut cu aproape 10% față de 2017.
Guvernul a decis, vineri, reducerea pragului minim de investiții de la 3 milioane la 1 milion de euro, echivalent în lei, pentru firmele care vor să acceseze schema de ajutor de stat administrată de Ministerul Finanțelor pentru încurajarea investițiilor. Este pentru a doua oară în acest an când plafonul minim de investiții este redus semnificativ, după ce în iunie pragul fusese redus de la 10 la 3 milioane de euro.
Ministerul Finanțelor se pregătește să modifice legislația ajutorului de stat, astfel încât proiectele care sunt depuse în termen și îndeplinesc condițiile de eligibilitate, dar nu mai prind fonduri disponibile, să primească bani la o eventuală suplimentare în cursul aceluiași an sau la deschiderea bugetului pentru anul următor.
Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, a anunțat că este o societate fără datorii la stat și că nu se regăsește în lista publicată de ANAF toamna trecută cu principalele 500 de companii debitoare, cu obligații restante. Compania contestă astfel informațiile publicate în presa centrală, potrivit cărora “principalii datornici la buget, încă în viață, sunt companiile de stat Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia”.
Programul de convergență 2017-2020, adoptat vineri de Guvern, stabilește continuarea și în 2018 a repartizării la buget, sub formă de dividende, a minimum 90% din profitul realizat de societățile de stat.
Bugetul de stat a suportat în 2016 nu mai puțin de 552 milioane de lei din peste 691 milioane de lei, sumă plătită pentru doar 8.305 beneficiari de pensii speciale civile, respectiv judecători, personal aeronautic, diplomați, dar și funcționari parlamentari, colaboratori externi ai Curții de Conturi și personal auxiliar din justiție.
Guvernul a mandatat reprezentanții statului în adunările generale ale acționarilor sau consiliile de administrație la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, să ia măsurile necesare pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat în 2016, sub formă de dividende sau vărsăminte, la bugetul de stat.
Guvernul estimează să obțină suplimentar în 2017 aproximativ un miliard de lei din dividendele acordate de companiile la care este acționar pentru a-și putea finanța promisiunile electorale, sacrificând probabil programul de investiții necesar eficientizării acestora..
Societățile naționale, companiile naționale, societățile cu capital integral sau majoritar de stat precum și regiile autonome vor fi obligate să transfere la bugetul de stat cel puțin 90% din profitul net realizat anul trecut.
Proiectul de buget de stat elaborat de Guvernul Grindeanu prevede majorarea în 2017 cu aproape 39% a cheltuielilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA), față de execuția preliminată pe anul trecut, la 165,2 milioane lei (peste 37 milioane euro), în linie cu propunerea bugetară înaintată de DNA Executivului, în care, potrivit procurorului-șef al Direcției, Laura Codruța Kovesi, era solicitat un buget de 35-40 milioane euro.
Creșterea dobânzilor anul viitor, considerată foarte probabilă anul viitor și în România de analiști, este luată în calcul și de Ministerul Finanțelor Publice. O sumă suplimentară de 800 milioane de lei a fost prevăzută în proiectul bugetului pe 2017 la capitolul cheltuielilor cu dobânzile, a declarat ministrul Finanțelor, Anca Dragu, într-un interviu acordat Profit.ro.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță că vor fi excluse din lista debitorilor cu obligații fiscale restante persoanele, fizice sau juridice, ale căror datorii la buget sunt mai mici sau egale cu suma pe care trebuie să o primească la rândul lor de la buget, prin restituire sau rambursare.
Statul ar trebui să-și propună colectarea la buget a echivalentului a 37-38% din PIB, deoarece o astfel de colectare, cu 4 puncte procentuale peste actualul nivel, ar permite României să se împrumute cu 21 miliarde lei mai puțin pe an, a afirmat Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, la Financial Forum organizat de Profit.ro.
Două dintre cele mai profitabile companii energetice, una controlată de statul român (Romgaz), iar cealaltă având statul drept cel mai mare acționar (Electrica SA), figurau, la finalul anului trecut, pe lista ANAF a marilor contribuabili cu obligații restante la bugetul de stat, datoriile neplătite ale acestora ridicându-se, potrivit Fiscului, la suma totală de aproape 60 milioane lei.
Cheltuielile cu personalul bugetar au crescut, în fiecare din ultimii trei ani, ajungând de la 7% din PIB, la sfârșitul lui 2011, la 7,6 % din PIB în 2014. La sfârșitul acestui an și în 2016, datorită majorărilor aprobate, se vor apropia de 8% din PIB, nivel atins în perioada dinaintea crizei.
Bugetul de stat pe 2016 ar putea fi fundamentat pe o creștere economică estimată la 3,4%, o inflație medie anuală de 1,7% și un curs de schimb de 4,44 lei/euro, reiese dintr-un document postat pe site-ul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului, care cuprinde propunerile de buget pentru 2016 și estimările pentru anii 2017 - 2019 transmise de Ministerului Finanțelor Publice ordonatorilor principali de credite.