"O treime din piața europeană de consultanță înseamnă instituții publice, care vor să fie mai bune în activitatea lor, ceea ce este fabulos. Am vrea să vedem asta și în România. Tot ce înseamnă interacțiunea cu cetățeanul, birocrația și așa mai departe, toate acestea reprezintă procese, care pot fi optimizate. Viața fiecăruia dintre noi este mai complicată din cauza unor procese defectuoase de pe la diverse ghișee de instituții de stat", spune Robert Maxim, partener fondator al firmei.
După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege privind Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, liderii PSD și ALDE au convenit să înființeze Fondul prin ordonanță de urgență. Deși liderul PSD Liviu Dragnea susținea săptămâna trecută că mai sunt doar niște detalii tehnice în discuție, liderul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat luni că partidele de guvernământ nu au căzut de acord cu privire la 5% din datele proiectului. Surse oficiale au precizat pentru Profit.ro că este însă vorba de o prevedere crucială pentru companiile care vor fi incluse în Fond, și anume respectarea obligațiilor în vigoare privind guvernanța corporativă, care au fost solicitate chiar de către Comisia Europeană și pe care proiectul de ordonanță le elimină.
Printr-o serie de modificări aduse recent legislației insolvenței, Guvernul a încercat să aducă mai multă celeritate în procedurile de insolvență care continuă să afecteze creditorii prin nerespectarea planului de reorganizare și prin neplata creanțelor curente, dar și să crească gradul de colectare a creanțelor bugetare.
Guvernul reia proiectul pentru înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, de data aceasta sub forma unei ordonanțe de urgență, după ce, în vară, proiectul de lege inițiat în Parlament pe aceeași temă a fost declarat neconstituțional, președintele Curții, Valer Dorneanu, explicând că acest fond nu trebuia înființat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de guvern.
Un nou proiect legislativ, discutat în prezent în comisiile din Camera Deputaților, propune exceptarea a 100 de companii de stat de la aplicarea legislației privind guvernanța corporativă, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi Bucuresti, Romgaz, Salrom, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Transelectrica și CE Oltenia, atenționează Fondul Proprietatea, acționar minoritar în diferite astfel de companii. Profit.ro a anunțat în vară că senatorii Puterii au decis să mențină, prin vot în plen, scutirea a circa 100 de companii de stat de la obligația managementului corporativ, adăugând chiar o instituție de stat pe lista de companii scutite. Decizia a fost luată în contextul în care judecătorii Curții Constituționale au constatat că majoritatea parlamentară a ingorat principiul bicameralismului prin adoptarea legii, proiectul având în vedere inițial doar exceptarea companiilor din industria de apărare.
Proiectul Guvernului cu noile reguli de insolvență, obținut și prezentat recent de Profit.ro, aduce, în general, condiții mai aspre pentru firmele care recurg la această procedură, dar deschide pentru companiile de stat cu datorii la buget posibilitatea ștergerii restanțelor în proporție destul de mare, de până la 50%. Printre firmele în insolvență și cu datorii la bugetul statului sunt și companii precum ELCEN și RADET, dar și foarte multe societăți importante controlate de stat cu datorii considerabile la buget, care însă nu au intrat, încă, în insolvență. “Pare făcut cu dedicație pentru firmele de stat.”
Guvernul analizează 13 proiecte de investiții private, în valoare totală de 1,36 miliarde lei, pentru a le acorda ajutor de stat până la sfârșitul acestei luni, în baza schemei pentru firmele care investesc de cel puțin 3 milioane de euro. Cea mai mare parte a acestor investiții sunt realizate de firme cu capital autohton.
Ministerul Finanțelor a anunțat că va deschide pe 10 septembrie schema de ajutor de stat pentru investiții cu impact major în economie, prin care companiile au la dispoziție în acest an fonduri totale de 614 milioane de lei. Lansarea programului a fost anterior anunțată pentru 27 august, însă a fost amânată pe 10 septembrie, din cauza întârzierii adoptării rectificării bugetare, explică Ministerul.
Firmele pot depune din 27 august cereri de finanțare pentru ajutorul de stat acordat investițiilor de cel puțin 3 milioane euro. Condițiile de obținere a ajutorului au fost simplificate recent pentru proiecte importante de investiții, prin diminuarea nivelului minim al investiției obligatorii, de la 10 la 3 milioane de euro, în condițiile lipsei datoriilor bugetare, și prin eliminarea principiului de selecție pe baza unui punctaj.
Curtea Constituțională a României a admis, miercuri, sesizările formulate de președintele Klaus Iohannis, de PNL și USR și de către PMP la legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.
Agenția de evaluare financiară Moody’s arată că nivelul net de îndatorare al Transelectrica este redus, ceea ce se reflectă în robustețea indicatorilor săi financiari. Totuși, agenția menționează că actualul raport pozitiv dintre disponibilitățile financiare ale companiei și necesarul său de cheltuieli s-ar putea diminua, dacă investițiile vor crește de la actualele niveluri reduse.
Președintele Klaus Iohannis a reclamat, miercuri, la Curtea Constituțională legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), care a fost adoptată de Parlament la începutul lunii iunie. Fondul cuprinde 33 de societăți de stat, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poșta Română, iar capitalul Fondului este de 9 miliarde lei. Președintele reclamă, printre altele, că o societate comercială nu poate fi înființată printr-un act normativ cu putere de lege, că nu sunt protejate interesele economice ale statului prin posibilitatea vânzării unor pachete majoritare de acțiuni la companiile de stat și includerea în fond a unor companii cu pierderi.
Firmele vor putea obține mai ușor ajutor de stat pentru proiecte importante de investiții, prin diminuarea nivelului minim al investiției obligatorii, de la 10 la 3 milioane de euro, în condițiile lipsei datoriilor bugetare, și prin eliminarea principiului de selecție pe baza unui punctaj. Guvernul a aprobat în ședința de joi schema, banii atribuiți, dar nefolosiți pe parcursul unui an putând fi realocați.
Senatorii Puterii au decis astăzi să mențină, prin vot în plen, scutirea a circa 100 de companii de stat de la obligația managementului corporativ, adăugând chiar o instituție de stat pe lista de companii scutite, așa cum anunțase anterior Profit.ro. Decizia a fost luată în contextul în care judecătorii Curții Constituționale au constatat că majoritatea parlamentară a ingorat principiul bicameralismului prin adoptarea legii, proiectul având în vedere inițial doar exceptarea companiilor din industria de apărare.
Firmele vor putea obține mai ușor ajutor de stat pentru proiecte importante de investiții, Guvernul urmând să modifice schema în această săptămână, prin diminuarea nivelului minim al investiției obligatorii, de la 10 la 3 milioane de euro, un alt moment la care trebuie prezentată dovada lipsei datoriilor bugetare și eliminarea principiului de selecție pe baza unui punctaj. Banii atribuiți schemei, dar nefolosiți pe parcursul unui an vor putea fi realocați.
Senatorii Puterii au decis astăzi să mențină, în comisii, scutirea a circa 100 de companii de stat de la obligația managementului corporativ, adăugând chiar o instituție de stat pe lista de companii scutite. Decizia a fost luată în contextul în care judecătorii Curții Constituționale au constatat însă că majoritatea parlamentară a ingorat principiul bicameralismului prin adoptarea legii, având în vedere că proiectul avea în vedere inițial doar exceptarea companiilor din industria de apărare.
Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), compania desprinsă din Electrica SA și controlată integral de Ministerul Energiei, care gestionează participațiile statului la subsidiarele Enel din România și litigiile legate de acestea, a terminat anul trecut cu un profit net record, de peste 1,8 miliarde lei, de circa 45 de ori mai mare față de rezultatul pozitiv din 2016.
Înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost adoptată, ca decizie finală, în Parlament, cu condiția, impusă de Eurostat, de a nu beneficia de garanții guvernamentale. Inițial, lista companiilor de stat fusese redusă la doar 23, dar decizia a suplimentat lista la 33 de societăți, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poșta Română, și majorând și capitalul Fondului, din nou, la 9 miliarde lei. Majoritatea parlamentară a eliminat însă comitetul consultativ, format din reprezentanți ai BNR, ASF, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului și societății civile. Opoziția amenință că va sesiza Curtea Constituțională.
Ministerul Energiei deține participații minoritare de 31,82% din acțiunile furnizorului de energie și gaze naturale E.ON Energie și de 13,51% din capitalul operatorului de distribuție Delgaz Grid.
Ministerul Energiei, care deține 80% din acțiunile Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a decis în AGA companiei ca aceasta să distribuie dividende în valoare de circa 1,13 miliarde lei, reprezentând 90% din profitul net contabil înregistrat de companie în 2017, respingând propunerea acționarului minoritar Fondul Proprietatea, care voia ca societatea să cedeze ca dividende întreg profitul pe anul trecut, plus 1 miliard de lei din rezerve, adică în total aproape 2,36 miliarde lei.
Hidroelectrica a terminat anul trecut cu un profit net de 1,359 miliarde lei, în creștere cu 10,7% comparativ cu cel din 2016, de 1,227 miliarde lei. Asta în condițiile în care cifra de afaceri s-a redus ușor, cu 2,5%, de la 3,338 la 3,253 miliarde lei. Cheltuielile totale ale companiei au scăzut în 2017 cu 7,5%, la 1,719 miliarde lei.
Senatul a respins, joi, proiectul de lege prin care companiile cu cifră de afaceri anuală mai mică de 100 milioane euro, cu excepția celor din București și Ilfov, care încasează venituri din exportul bunurilor realizate prin activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, ar putea beneficia de la 1 ianuarie 2019 de o cotă de impozit pe profit redusă, de doar 5%, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii încasărilor din exporturi în totalul veniturilor.
Solicitarea FP vine pe fondul continuării politicii Guvernului de anul trecut, de extragere de dividende cât mai mari de la companiile de stat. Mai mult, riscul de depășire a pragului de deficit bugetar de 3% din PIB setat de normele UE este mai mare în 2018, deci și "foamea de bani" a Executivului este mai intensă.
Senatul a adoptat proiectului modificat al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), după ce Eurostat a cerut Guvernului ca viitorul Fond să nu beneficieze de garanții guvernamentale sau de alte forme de sprijin din partea statului. Forul european a mai cerut autonomie de decizie, cu eliminarea prevederilor care duc la intervenția sau controlul statului. În consecință, Guvernul a solicitat reducerea drastică a listei de companii de stat incluse în FSDI, luând în calcul riscul ca statul să piardă, în aceste condiții, calitatea de acționar majoritar la aceste companii.
Eurostat a cerut Guvernului ca viitorul Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) să nu beneficieze de garanții guvernamentale sau de alte forme de sprijin din partea statului. Forul european a mai cerut autonomie de decizie, cu eliminarea prevederilor care duc la intervenția sau controlul statului. În consecință, Guvernul a solicitat reducerea drastică a listei de companii de stat incluse în FSDI, luând în calcul riscul ca statul să piardă, în aceste condiții, calitatea de acționar majoritar la aceste companii.