ULTIMA ORĂ Legea de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, declarată neconstituțională de CCR. Povestea Legii care a generat căderea unui Guvern. Doi premieri au refuzat să semneze

ULTIMA ORĂ Legea de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, declarată neconstituțională de CCR. Povestea Legii care a generat căderea unui Guvern. Doi premieri au refuzat să semneze
Thomas Dincă
Thomas Dincă
Ovidiu Bărbulescu
Ovidiu Bărbulescu
scris 18 iul 2018

Curtea Constituțională a României a admis, miercuri, sesizările formulate de președintele Klaus Iohannis, de PNL și USR și de către PMP la legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie

Astfel, Legea a fost declarată neconstituțională, președintele Curții, Valer Dorneanu, explicând că acest fond nu trebuia înființat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de guvern.

Fondul a fost înființat prin lege promovată de Parlament deoarece doi premieri, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, nu au dorit să semneze actul. Fostul premier Victor Ponta a susținut că Mihai Tudose, fost ministru al Economiei și prim-ministru, i-ar fi spus că nu a semnat proiectul Fondului pentru că nu vrea ”să ajungă la închisoare”.

Președintele Klaus Iohannis a reclamat anterior la Curtea Constituțională legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), care a fost adoptată de Parlament la începutul lunii iunie. Fondul cuprinde 33 de societăți de stat, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poșta Română, iar capitalul Fondului este de 9 miliarde lei. Președintele reclamă, printre altele, că o societate comercială nu poate fi înființată printr-un act normativ cu putere de lege, că nu sunt protejate interesele economice ale statului prin posibilitatea vânzării unor pachete majoritare de acțiuni la companiile de stat și includerea în fond a unor companii cu pierderi. 

Grupul TRANS OIL din Republica Moldova a luat un împrumut de 240 de milioane de dolari, de la un consorțiu internațional CITEȘTE ȘI Grupul TRANS OIL din Republica Moldova a luat un împrumut de 240 de milioane de dolari, de la un consorțiu internațional

Guvernul estima că Fondul ar putea deveni operațional în următoarele luni, în cazul în care proiectul nu va fi găsit neconstituțional, iar președintele Iohannis îl va promulga fără observații și cerere de reexaminare.  

Astfel, în primul rând, șeful statului arată că înființarea unei societăți pe acțiuni trebuia realizată printr-un act al autorităților administrației publice centrale, iar nu prin lege. Șeful statului invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale, care a decis și anul acesta, de pildă, în cazul Editurii Didactice și Pedagogice că statutul societății nu trebuia schumbat prin lege.

Președintele reclamă totodată o serie de neclarități și prevederi ale legii care vin în contraducție cu Constituția României.

Amnistia fiscală - gândită să fie efectuată în acest an, după informarea Comisiei Europene CITEȘTE ȘI Amnistia fiscală - gândită să fie efectuată în acest an, după informarea Comisiei Europene

Administrația Prezidențială arată că FSDI va funcționa fără să se supună vreunei norme prudențiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară sau de alt for statal care să-i controleze soliditatea, deși patrimoniul său va include societăți de interes strategic. 

Legea criticată este neclară și sub aspectul lipsei oricăror mențiuni referitoare la monitorizarea FSDI de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenței acestuia.  Totodată, lipsa de previzibilitate și claritate a cadrului juridic aplicabil FSDI este dată și de faptul că strategia investițională a  FSDI se aprobă de către Guvern, iar Eurostat poate considera această competență a Guvernului drept un criteriu de încadrare a fondului în categoria fonduri guvernamentale, arată sesizarea de neconstituționalitate.

Șeful statului critică și renunțarea la orice limitare a operațiunilor de înstrăinare a acțiunilor sau activelor aflate în proprietatea FSDI.

”Din rațiuni de prudență financiară, legiuitorul avea obligația de a fixa limite de grevare a activelor cu sarcini, plafoane de lichiditate, de îndatorare, de rentabilitate, în vederea asigurării unui nivel maxim de încredere în stabilitatea FSDI și pentru a preveni riscul unor executări silite sau unor investiții nerentabile, cu grad mare de risc, precum și riscurile de dizolvare sau faliment generate de împrumuturi cu impact asupra fondului și a unor investiții fără un randament concret minim determinat. Respectivele principii sunt insuficiente pentru a asigura soliditatea FSDI pe viitor, companiile strategice putând fi înstrăinate în totalitate, fără restricții, pe baza acestei prevederi legale, ceea ce creează serioase riscuri economice viitoare”, a transmis președintele Curții Constituționale.

Președintele amintește, dse altfel, că în cadrul FSDI au fost incluse și companii ce în ultimii ani au înregistrat pierderi (de exemplu: CFR, Poșta Română, CE Oltenia).

”Dincolo de faptul că din lege nu rezultă care sunt criteriile după care au fost selectate  companiile incluse în Anexa nr. 1,  în ceea ce le privește pe cele care înregistrează pierderi, considerăm că acestea nu pot participa la finanțarea FSDI decât prin vânzarea pachetelor de acțiuni. Or, în această situație statul pierde controlul acestor companii, unele dintre acestea făcând parte din ramuri naționale strategice, ceea ce contravine dispozițiilor art. 135 alin. 2) lit. b) și d) precum și ale art. 136 alin. (3) și (4) din Constituție.  Așadar, prin raportare la dispozițiile constituționale menționate, soluția legislativă este de natură să afecteze interesul național în activitatea economică”, este poziția Administrației Prezidențiale.

Potrivit acesteia, și transferul unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acțiuni, prin lege, ca act de reglementare primară, încalcă principiul separației puterilor în stat și jurisprudența Curții Constituționale în materie. Curtea Constituțională a statuat că trecerea cu titlu gratuit a unor acțiuni ale unei societăți, din proprietatea privată a statului, în proprietatea privată a unei unități administrativ-teritoriale reprezintă un act de dispoziție cu privire la capitalul social al societății, iar aceste acte nu țin de competența de legiferare a Parlamentului, ci de cea de administrare a bunurilor proprietate publică/privată a statului, care aparține în mod exclusiv Guvernului.

În plus, transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor prin derogare de la prevederile Legii nr. 297/2004 pentru societățile deschise aflate în portofoliu creează o diferență de tratament între FSDI și celelalte societăți cu care acesta, precum și companiile din portofoliul său se află în concurență, aducând un avantaj competitiv statului în raport cu ceilalți investitori de pe piață.

Președintele consideră că legea FSDi va afecta și companiile listate la Bursa de valori București.

”Statul nu este acționar unic la toate societățile ce vor intra în portofoliul FSDI. Din această perspectivă, soluția aleasă de legiuitor cu privire la modalitatea de transfer a acțiunilor va conduce practic la afectarea dreptului acționarilor minoritari de a-și exprima poziția în cadrul companiilor respective în legătură cu transferul dreptului de proprietate al acțiunilor majoritare la FSDI. Dintr-o altă perspectivă, lipsa de transparență în vânzarea acțiunilor aduse aport la capitalul social, prin derogarea de la prevederile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital va avea un impact financiar puternic prin implicațiile deciziilor FSDI asupra companiilor deja listate la Bursa de Valori București”, este o altă obiecție ridicată la lege.

Șeful statului mai arată și că preluarea acțiunilor statului de la respectivele companii, gestionându-le fără a avea obligația de a repartiza din profitul acesteia către bugetul de stat, afectează în mod direct sursele de venit ale statului.

În sesizare mai este amintit și faptul că remunerarea membrilor Consiliului de Supraveghere și Directoratului este execptată de la aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 109/2011 privind mangamentul corporativ.

Textul integral al sesizării de neconstituționalitate poate fi consultat AICI.

Proiectul de înființare a FSDI a generat controverse între putere și opoziție, la începutul lunii iunie, la votul final din Camera Deputaților, opoziția anunțând că va sesiza Curtea Constituțională în urma adoptării proiectului de lege. Procedural, opoziția a acuzat puterea și de faptul că a eliminat amendamentele respinse în comisii din raportul final al proiectului, care nu au mai putut fi astfel susținute și în plen.

Deputațiii din opoziție au susținut că proiectul legiferează un ”jaf” și că ”bijuteriile” companiilor de stat sunt ”confiscate” prin acest Fond, în timp ce puterea a afirmat că Fondul este o șansă de dezvoltare a României prin investiții. 

Reprezentanții PNL au declarat că reprezentanții majorității de guvernământ sunt pasibili de plângere penală pentru subminarea economeii naționale. 

Deputații USR au susținut, la rândul lor, că Fondul nu are un scop economic, ci unul politic, Guvernul urmărind să obțină lichidități și să finanțeze deficitul bugetar, fără însă ca ele să fie contabilizate ca datorii bugetare. Potrivit USR, românii vor trebui să spună adio companiilor de stat incluse în Fond.

Profit.ro a prezentat în premieră proiectul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, unul dintre argumentele care au stat la baza dărâmării Guvernului Grindeanu. Proiectul a fost elaborat de Mihai Tudose pe vremea când era ministru al Economiei în Cabinetul Grindeanu, dar nici când a ajuns prim-ministru Tudose nu l-a aprobat în Guvern. 

De altfel, fostul premier Victor Ponta a susținut, în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaților, că Mihai Tudose, fost ministru al Economiei și prim-ministru, i-ar fi spus că nu a semnat proiectul Fondului pentru că nu vrea ”să ajungă la închisoare”.

Atât Sorin Grindeanu, cât și Mihai Tudose au fost schimbați de la conducerea Guvernului după un mandat foarte scurt.

PSD a depus, ulterior, în Parlament un proiect de lege, semnat inclusiv de liderul social-democrat Liviu Dragnea, pentru înființarea FSDI, pe care Guvernul Tudose a întârziat să-l aprobe, trimițându-l în schimb la Eurostat pentru aviz. În proiectul PSD, față de varianta inițială a Fondului, numărul de companii incluse în acesta fost majorat de la 27, în varianta inițială, la 89, iar aportul în numerar, reprezentând venituri din privatizare la capitalul social al Fondului, era crescut mai mult decât semnificativ, de la 1,85 miliarde lei la 9 miliarde de lei.

În urma consultărilor cu Eurostat, Guvernul Dăncilă a solicitat reducerea drastică a listei de companii de stat incluse în FSDI, luând în calcul și riscul ca statul să piardă, prin vânzarea de acțiuni, calitatea de acționar majoritar la aceste companiiconfirmând astfel informațiile transmise anterior de Profit.ro.

Astfel la solicitarea Eurostat, Guvernul a propus Parlamentului reducerea de la 89, cât prevedea varianta PSD a proiectului, la 23 a numărului de companii care să constituie capitalul inițial al FSDI. Senatorii, primii care au adoptat proiectul, s-au conformat și au stabilit că Fondul urma să primească din partea statului participații, minoritare sau majoritare, la 23 de companii, dar și aport în numerar la capitalul social de 1,85 miliarde de lei, care urma să fie vărsat treptat, pe parcursul a trei ani, și nu de 9 miliarde de lei, cum era prevăzut în proiectul asumat de majoritatea parlamentară.

Deputații au majorat lista companiilor incluse în FSDI la 33, ridicând și capitalul social la 9 miliarde lei

Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege, dar cu majorarea de la 23 la 33 a companiilor de stat incluse în Fond. Printre companiile adăugate se numără Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A. și Poșta Română.

De asemenea, deputații au revenit și au stabilit capitalul social al FSDI subscris integral, format din aport în natură reprezentat de pachetele de acţiuni şi din aport în numerar, ca fiind în valoare de 9 miliarde de lei. Vărsămintele aferente aportului înnumerar la capitalul social iniţial al FSDI vor fi de 200 milioane lei în numerar la constituire, iar diferenţa de capital social va fi vărsată în termen de 5 ani de la constituire.

ULTIMA ORĂ Legea de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, declarată neconstituțională de CCR. Povestea Legii care a generat căderea unui Guvern. Doi premieri au refuzat să semneze

ULTIMA ORĂ Legea de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, declarată neconstituțională de CCR. Povestea Legii care a generat căderea unui Guvern. Doi premieri au refuzat să semneze

Deputații au eliminat însă din legea de constituire a Fondului comitetul consultativ, format reprezentanți ai Băncii Naţionale a României, Autorităţii de Supraveghere Financiară, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului şi societăţii civile.

Acest comitet ar fi trebui consultat de Ministerul Finanțelor Publice pentru elaboerarea indicatorilor de perfomanță și strategiei investiționale. Prin urmare, indicatorii și strategia vor fi aprobate de Guvern, fără a fi clar cine le elaborează.

ANALIZĂ Cumpărarea în fiecare lună de acțiuni pentru a replica indicele BET este inaccesibilă investitorului obișnuit. Suma minimă lunară se ridică la 1.200 de euro. 5 alternative de a investi constant pe termen lung CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Cumpărarea în fiecare lună de acțiuni pentru a replica indicele BET este inaccesibilă investitorului obișnuit. Suma minimă lunară se ridică la 1.200 de euro. 5 alternative de a investi constant pe termen lung

Conform negocierilor cu Eurostat, proiectul de lege stabilește că ”FSDI nu va beneficia de garanţii guvernamentale sau de orice altă formă de sprijin din partea statului”.

FSDI va trebui înființat ca societate cu activitate de intermediere financiară, care să respecte condițiile din metodologia UE, astfel încât să fie clasificat ca o companie în afara sectorului administrației publice de către Eurostat, respectiv să nu aibă impact pe deficit și datorie publică.

Pentru a fi evitată clasificarea FSDI în sectorul administrației publice, companiile de stat incluse în Fond trebuie să nu înregistreze pierderi și să nu fie deja clasificate în sectorul administrației publice.

Bursa Română de Mărfuri pregătește investiții pe piețele externe. 2,5 milioane euro, alocate pentru achiziții de acțiuni la operatori cu profil similar din regiune CITEȘTE ȘI Bursa Română de Mărfuri pregătește investiții pe piețele externe. 2,5 milioane euro, alocate pentru achiziții de acțiuni la operatori cu profil similar din regiune

În ce privește autonomia Fondului, Eurostat a solicitat eliminarea prevederii ca Adunarea generală a FSDI să decidă cu privire la emiterea de obligațiuni sau a orice alte împrumuturi, decizia urmând să rămână la nivelul Consiliului de Supraveghere.

Guvernul a semnalat că, prin înstrăinarea în condiții nerestrictive a acțiunilor companiilor de către Fond, există riscul ca statul să piardă rolul de acționar majoritar la unele companii de stat.

Pachetele de acţiuni aduse aport la capitalul social al FSDI în condiţiile prezentei legi, se transferă din proprietatea privată a statului român în proprietatea privată a FSDI, acesta putând dispune liber de respectivele acţiuni, în calitate de bunuri proprii”, prevede proiectul de lege.

De altfel, ministrul Finanțelor Publice a confirmat că FSDI va decide, fără aprobarea autorităților, vânzarea chiar și a unor pachete majoritare la companiiile de stat.

”E un element esențial din partea Eurostat ca acest Fond să rămână în afara bugetului. (...) Statul nu este cel care să decidă vânzarea unui anumit număr de acțiuni, aceste este elementul cel mai important, pentru că înainte era o condiție, nu mai mult de 49%”, a arătat Teodorovici.

Astfel, din proiect a fost aliminată prevederea confor căreia FSDI nu poate încheia acte juridice de înstrăinare a unor acțiuni prin care statul să își piardă calitatea de acționar majoritar.

Piața bucureșteană de birouri va crește cu 200.000 metri pătrați în 2018. Se scumpesc chiriile CITEȘTE ȘI Piața bucureșteană de birouri va crește cu 200.000 metri pătrați în 2018. Se scumpesc chiriile

O altă solicitare a Eurostat aprobată este ca maximum 2 membri din Consiliul de Supraveghere să fie funcționari publici sau reprezentanți ai autorităților statului, în timp ce numirea membrilor Consiliului nu va mai fi exceptată de la prevederile ordonanței privind managamentul corporativ al companiilor de stat.

Întreaga activitate a FSDI nu va mai fi exceptată, de altfel, de la obligația selectării angajaților și funcționării conform procedurilor de mangament corporativ, cu exccepția prevderilor referitoare la remunerarea membrilor Consiliului de Supraveghere.

Numirea membrilor Consiliului de Supraveghere nu va mai fi aprobată de Parlament, iar președintele Consiliului nu va mai fi obligat să prezinte rapoarte în plenul legislativului.

viewscnt
Afla mai multe despre
fsdi
eurostat
companii
stat
guvern
actiuni
majoritar
guvern
proiect
lege
senat
deputati
parlament
adoptare
posta
cfr
oltenia